Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 2
Reclama header after big part 3

Preturi si piete

Grâu Porumb Rapiţă Orz Soia Şrot de soia Zahăr alb

 Ameropa_b
În anul 2016, Ameropa Grains a iniţiat împreună cu specialiştii din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti, un proiect de cercetare şi testare bazat pe utilizarea în tehnologiile actuale agricole, a aminoacizilor de origine animală.

Astfel, după o muncă asiduă în teren, nenumărate testări în laborator a conţinutului de substanţe active din compoziţia produselor şi în final, rezultatele performante din punct de vedere tehnologic şi productiv, toate cele de mai sus au rezidat în obţinerea omologării pe teritoriul României a produselor amintite, ca RO INGRĂŞĂMÂN, în anul 2018.

Amer 6.3 şi Amer Micro, noile produse marca Ameropa, sunt utilizate la culturile de porumb, cereale, rapiţă şi floarea soarelui.
Amer 6.3 şi Amer Micro - aminoacizi de origine animală – se produc prin procesul de hidroliză, astfel obtinându-se aminoacizi liberi şi peptide.
Diferenţa dintre aminoacizii de origine animală şi cea vegetală, constă în reducerea substanţială a timpului de absorbţie de către plante a tuturor microelementelor şi a macroelementelor.

Astfel, prin utilizarea acestor două noi produse marca Ameropa, timpul de absorbţie se reduce la numai 2 ore faţă de 15 zile în cazul în care s-ar aplica aminoacizi de origine vegetală.

Prin folosirea produselor Amer 6.3 sau Amer Micro se reduce stresul la nivelul plantelor, generat de înghet-dezghet, băltiri, temperaturi ridicate coroborate cu seceta pedologică etc. permiţând acestora să crească şi să se dezvolte normal, cu un ridicat potenţial calitativ şi cantitativ.
Produsele companiei Ameropa Grains vin în sprijinul tuturor fermierilor români, pentru ca aceştia să poată duce la bun sfârşit culturi care să genereze producţii ridicate şi calitative, cu un conţinut extrem de redus de nitraţi (nitriti, nitrozamine).
Aceste produse stimulează totodată nutriţia şi fertilitatea solului, cresc toleranţa la condiţii climatice extreme, potenţează activarea enzimelor si, nu în ultimul rând produsele au efect şi de surfactant.

“Produsele Amer 6.3 si Amer Micro sunt încă o dovadă ca Ameropa Grains are un rol activ şi o preocupare implicită în relaţia comercială cu fermierii, prin faptul ca le oferă soluţii excelente către performanţă! Ameropa Grains este un sprijin real şi onest al tuturor agricultorilor din România, prin munca în echipa agricultura românească putând să-şi atingă potenţialul maxim calitativ şi cantitativ!”, a declarat Directorul General Ameropa Grains, Constantin Vasile.

Mai sunt încă suprafeţe de recoltat în zona Transilvaniei, însă producţia medie la porumb nu va putea fi influenţată. Este cea mai mare obţinută vreodată: 5.800 de kilograme la hectar, aproape 6 tone, şi sigur că va fi şi cea mai mare producţie totală de porumb boabe a României, a declarat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.

Potrivit datelor statistice publicate de Ministerul Agriculturii, producţia totală de porumb boabe s-a majorat în 2017 cu aproape 45%, comparativ cu anul 2016. Anul trecut, recolta de porumb a fost puţin peste 10 milioane tone, la o medie de 4 tone/ha. Faţă de producţia record din 2014, de 11,3 milioane tone, producţia din acest an este cu 28% mai mare. În 2014, productivitatea a fost de 4,48 tone/ha. În 2015, România a raportat o producţie totală de porumb boabe de 8,87 milioane tone şi o medie de 3,5 tone/ha.

În ultimii 10 ani, suprafaţa cultivată cu porumb s-a situat între 2,3 şi 2,7 milioane de hectare, cu un singur an - 2010 - în care suprafaţa nu a depăşit 2,1 milioane hectare la nivel naţional.

Potrivit ministrului Agriculturii, România a înregistrat, în 2017, recorduri istorice la nouă culture agricole, printre care grâu, rapiţă, mazăre, orz, orzoiacă şi floarea soarelui.

Detalii despre producţiile de cereale realizate de fermierii români în 2017  şi despre posibilităţile de depozitare şi vânzare a cerealelor AICI: PRODUCŢII ISTORICE REALIZATE de FERMIERII ROMÂNI! VEZI CIFRELE OFICIALE!

RECORD ISTORIC şi la PRODUCŢIA de FLOAREA SOARELUI!

Ce facem cu PRODUCŢIILE RECORD de CEREALE?

Datele publicate de Eurostat la finalul lunii noiembrie 2017 arată că statele Uniunii Europene au produs, în anul 2016, o cantitate de 301,8 milioane tone de cereale (inclusiv orez). 21,76 milioane tone de cereale au fost produse de România.

Detalii AICI: ROMÂNIA, PE LOCUL 5 LA PRODUCȚIA DE CEREALE DIN UE!

Se estimează că suprafaţa totală semănată cu rapiţă în regiunea Mării Negre s-a redus la 1,9-2 milioane hectare, cea mai mică suprafaţă înregistrată din anul 2012 încoace. Dacă aceste estimări vor fi confirmate de suprafaţa totală finală cultivată cu rapiţă de iarnă, atunci cu siguranţă ele se vor reflecta şi în preţuri. Astfel, este posibil ca rapiţa să fie una dintre cele mai profitabile culturi din regiunea Mării Negre, depăşind profitul obţinut la culturile de floarea-soarelui şi de soia.

La Bursa de la Paris (MATIF) preţurile futures pentru rapiţa din viitoarea campanie de recoltare au fost (la 9 septembrie 2015): 362 euro/tonă (mai 2016), 344 euro/tonă (august 2016) şi 346 euro/tonă (noiembrie 2016), cu circa 15 euro/tonă mai puţin decât preţul înregistrat în urmă cu un an pentru livrarea în luna noiembrie 2015.

Rapiţă_b

Este posibil ca impactul scăderii preţului ţiţeiului pe piaţa mondială, precum şi perspectiva unei bune producţii de soia în statele din America de Sud să menţină, în continuare, actualul nivel al preţurilor.

La aceeaşi dată (09.09.2015) s-a observat o uşoară creştere a preţului futures la grâu. Astfel, la Bursa de la Paris preţul grâului era de 151 euro/tonă (septembrie 2015); 171,75 euro/tonă (decembrie 2015); 179 euro/tonă (martie 2016); 183 euro/tonă (mai 2016) şi 185,5 euro/tonă (septembrie 2016).

Preţul futures la porumb, tot la Bursa de la Paris (09.09.2015), se menţine la nivelul săptămânii precedente: 166,50 euro/tonă (noiembrie 2015); 172,5 euro/tonă (ianuarie 2016); 175,5 euro/tonă (martie 2016); 177 euro/tonă (iunie 2016) şi 179,25 euro/tonă (august 2016).

Orz pentru malţ – Preţuri Futures - (€/tonă) - NYSE Liffe Paris

   Noi. 11  Ian. 12  Martie 12  Mai 12  Aug. 12  Noi. 12 Ian. 13 Martie 13
 27 Oct. 2011 257,00 258,50 260,00 264,50 251,50 235,00 236,50 230,00
 26 Oct. 2011 255,00 256,25 253,50 258,00 245,00 235,00 236,50 230,00
 25 Oct. 2011 254,00 260,00 255,50 258,00 245,00 235,00 236,50 230,00
 24 Oct. 2011 252,00 258,00 255,00 258,50 245,50 230,00 231,50 230,00
 12 Oct. 2011 253,50 260,00 261,00 260,50 247,50 228,00 229,00 230,00
 11 Oct. 2011 255,00 261,50 260,00 259,50 246,50 227,00 228,00 229,00
 10 Oct. 2011 248,00 254,50 257,50 257,00 244,00 224,50 225,50 226,50
  7 Oct. 2011 246,00 249,25 252,25 249,75 236,75 217,25 218,25 219,25

Sursa Euronext

Soia – Preţuri Futures ($/tonă)– Bursa Chicago

   Iulie 11  Aug. 11  Sept. 11  Noi. 11  Ian. 12  Martie 12  Mai 12 Iulie 12 Aug. 12 Sept. 12 Noi. 12 Ian. 13
19,07.11    506,77 505,96 507,80 510,96 511,55 509,86 510,37 505,96 498,76 492,15 493,10
18.07.11    509,05 507,87 509,34 512,94 513,82 512,21 513,02 508,61 501,33 494,72 496,04
15.07.11   509,12 508,17 509,64 512,80 513,09 510,81 511,18 506,84 500,89 495,82 497,14
14.07.11 510,88 507,80 506,92 508,53 511,55 511,91 509,78 510,44 505,59 499,57 494,20 495,45
13.07.11 509,64 505,08 505,08 506,92 510,52 511,18 508,61 509,27 505,59 499,57 494,57 496,19
12.07.11 502,07 498,02 497,88 499,05 502,80 503,90 503,39 504,86 500,89 495,16 490,53 492,15
16.05.11 487,31 485,84 483,00 480,06 483,18 483,91 483,09 484,01 481,43 472,25    

Sursa CBOT

Laptele se vinde, la momentul actual, cu 19,8 cenți/litru (-2,3 cenți comparativ cu luna februarie). Astfel, prețul laptelui scade pentru a cincea lună consecutivă, atingând nivelul istoric cel mai redus.

Principala cauză este imposibilitatea de a vinde produsele, îndeosebi untul, dar și laptele praf degresat. Acest trend va continua. În martie 2015, prețul laptelui a fost de 30,1 cenți/litru. sursa:agrarticker.de

Prognoza Comisiei Europene se bazează în special pe tendinţa de creştere a suprafeţelor cultivate cu sfeclă de zahăr la 1,5 milioane hectare. Randamentele au rămas la nivelul mediei din ultimii cinci ani, respectiv o producţie la hectar de 73 tone. Prin urmare, cantitatea de sfeclă de zahăr recoltată în acest sezon este de aşteptat să atingă 110 milioane tone, în creştere cu 8% comparativ cu sezonul 2015/2016.

Producţia finală de zahăr este încă incertă, deoarece atât cantitatea de sfeclă de zahăr recoltată cât şi, mai ales, conţinutul de zahăr pot suferi modificări spre sfârşitul anului calendaristic. Producţia de sfeclă de zahăr a fost în mod evident afectată anul acesta de surplusul de umiditate din sol înregistrat în primăvară în statele mari cultivatoare, cum ar fi Franţa, Olanda, Belgia şi Marea Britanie, care deşi au recuperat uşor pe timpul verii, nu au atins randamentele scontate şi nici nivelul optim în ceea ce priveşte conţinutul de zahăr. În plus, condiţiile meteorologice din această toamnă au îngreunat procesul de recoltare. Pe de altă parte, însă, Polonia ar putea înregistra o producţie foarte bună anul acesta, chiar dacă vremea rece şi ploaia reprezintă factori de risc spre sfârşitul sezonului.

zahar_b

Video

VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA

VIITOR PENTRU SATE - VRANCEA

Echipa VIITOR PENTRU SATE se mută în Vrancea pentru o săptămână! Într-o zonă încărcată cu istorie, tradiţii, agricultură vom lua la pas satele a patru comune vrâncene pentru a descoperi şi promova locuri, fapte, oameni şi tot ceea ce se întâmplă frumos în satul românesc.
Urmăriţi-ne din 14 până în 18 iunie. Revista FERMA va transmite din #VRANCEA!
#Răcoasa #Soveja #Străoane #Năruja #ViitorPentruSate
PS. Imaginile sunt filmate la sfârşitul lunii noiembrie 2018, când ne-am deplasat în zonă pentru a discuta cu edilii celor patru comune cuprinse în proiect

Reporteri: Nicoleta Dragomir, Marian Musat, Leonard Stafie
Video: Claudiu Borobei

Lexion 670 Montana, o combina pentru zone colinare IPSO Agricultura, desfasurare de forte la Jucu Chrono - asteptarea a luat sfârsit!