Contractele futures pe grâu la bursele din Chicago și Paris şi-au extins vineri (7 iunie 2024) pierderile până la minimele ultimelei luni, deoarece vestea interzicerii importurilor de către Turcia a slăbit perspectivele cererii și chiar a eclipsat îngrijorările cu privire la daunele cauzate culturilor din Rusia.

Pe Euronext (MATIF, Paris) grâul de panificaţie (BL2U4) din septembrie a pierdut vineri încă 7,75 euro/tonă, ajungând la 243,75 euro/tonă, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii mai. În acelaşi timp, rapița a scăzut cu 10,25 euro/tonă, până la 464,25 euro/tonă, cădere care a anulat toate creşterile din ultimele două săptămâni.

Cel mai activ contract pe grâu de la Bursa din Chicago (CBOT) Wv1 a scăzut până la cel mai mic nivel din 6 mai, ajungând la 6,25-1/2 USD/bushel, cu aproape 1 dolar sub cotaţia de 7,20 USD/bushel.

Turcia îşi protejează fermierii

Autorităţile turce au anunţat că vor interzice importurile de grâu din 21 iunie până cel puțin pe 15 octombrie. În acest fel, guvernul turc dorește să protejeze fermierii locali de fluctuațiile prețurilor, să asigure achizițiile interne de materii prime și să asigure prețuri avantajoase la pâine pentru procesatori și consumatori. Măsurile ar urma să fie implementate pentru a „preveni ca producătorii noștri să fie afectați de scăderea prețurilor din cauza creşterii ofertei în perioada recoltei, pentru a satisface aprovizionarea cu materii prime necesare exporturilor noastre din producția internă și pentru a asigura stabilitatea pieței în favoarea producătorilor locali” se arată în declaraţia ministerul Agriculturii din Turcia. Oprirea importurilor ar putea fi prelungită dincolo de 15 octombrie, în funcție de „condițiile pieței la acea dată”, a adăugat ministerul.

Autoritatea Turcă pentru Cereale (TMO) a stabilit prețurile de achiziție pentru grâul dur, grâul de panificaţie și orzul din recolta 2024. Aceste măsuri suplimentare vor împiedica fermierii turci să rămână în urmă din cauza scăderii prețurilor atunci când importurile încă intră pe piața internă în timpul sezonului de recoltare.

Acestă decizie va scoate un importator major de pe piața internaţională în prima parte a sezonului de comercializare, deoarece Turcia este o destinație cheie pentru grâul din regiunea Marea Neagră, în special pentru grâul rusesc, iar absența cererii turcești ar putea întări concurența pe alte piețe de export.

Reamintim că Egiptul a anunțat recent că va crește prețul subvenționat al pâinii, deoarece nu mai poate acoperi costurile ridicate cauzate de creșterea prețurilor la grâu pe piața mondială.

Cele mai importante cinci terminale de export din portul Constanţa au gestionat aproape jumătate (1,35 milioane de tone, reprezentând 44,8%) din totalul exporturilor de produse agricole. Principalele destinații de export al mărfurilor expediate prin aceste terminale au fost: Singapore, Thailanda și Vietnam.

Deloc surprinzător, Ucraina a fost principalul furnizor de produse agricole în portul Constanța. Cu toate că transporturile pe Dunăre au fost reduse din cauza condițiilor meteorologice, numărul mare de șlepuri care au plecat din porturile ucrainene Izmail și Reni în noiembrie sugerează că portul Constanța din România rămâne un jucător important în exporturile agricole ale Ucrainei.

În noiembrie, peste 760 de șlepuri cu cca. 1 milion de tone de produse agricole la bord au ajuns în portul Constanța. Principalele mărfuri au fost grâul (370-380 mii de tone), porumb (aproximativ 280 mii tone) şi ulei de floarea soarelui (peste 160 mii de tone).

Creşte traficul şi prin portul Odesa

De la începutul lunii decembrie, în porturile din Odesa au fost descarcăte în medie 901 vagoane de cereale pe zi. Aceste date au fost făcute publice de reprezentanții Ukrzaliznytsia în 14 decembrie. Oficial, la acea dată, cca. 6712 vagoane cu cereale se deplasau către porturi maritime ucrainene, cu 1093 de unități mai mult faţă de săptămâna precedentă. Totuși, numărul vagoanelor cu cereale care se îndreaptă spre Izmail (231 de unități) este în scădere cu 164 de vagoane decât acum o săptămână.

Faţă de raportul anterior se remarcă că, în decembrie, numărul vagoanelor de cereale transferate prin punctele de trecere a frontierei de vest a scăzut, în timp ce volumul vagoanelor de cereale transferate în porturile din Odesa a crescut.

Decizie MADR importuri Ucraina! Ce cantități uriașe de produse agroalimentare au intrat în România

Cele mai importante cinci terminale de export din portul Constanţa au gestionat aproape jumătate (1,35 milioane de tone, reprezentând 44,8%) din totalul exporturilor de produse agricole. Principalele destinații de export al mărfurilor expediate prin aceste terminale au fost: Singapore, Thailanda și Vietnam.

Deloc surprinzător, Ucraina a fost principalul furnizor de produse agricole în portul Constanța. Cu toate că transporturile pe Dunăre au fost reduse din cauza condițiilor meteorologice, numărul mare de șlepuri care au plecat din porturile ucrainene Izmail și Reni în noiembrie sugerează că portul Constanța din România rămâne un jucător important în exporturile agricole ale Ucrainei.

În noiembrie, peste 760 de șlepuri cu cca. 1 milion de tone de produse agricole la bord au ajuns în portul Constanța. Principalele mărfuri au fost grâul (370-380 mii de tone), porumb (aproximativ 280 mii tone) şi ulei de floarea soarelui (peste 160 mii de tone).

Creşte traficul şi prin portul Odesa

De la începutul lunii decembrie, în porturile din Odesa au fost descarcăte în medie 901 vagoane de cereale pe zi. Aceste date au fost făcute publice de reprezentanții Ukrzaliznytsia în 14 decembrie. Oficial, la acea dată, cca. 6712 vagoane cu cereale se deplasau către porturi maritime ucrainene, cu 1093 de unități mai mult faţă de săptămâna precedentă. Totuși, numărul vagoanelor cu cereale care se îndreaptă spre Izmail (231 de unități) este în scădere cu 164 de vagoane decât acum o săptămână.

Faţă de raportul anterior se remarcă că, în decembrie, numărul vagoanelor de cereale transferate prin punctele de trecere a frontierei de vest a scăzut, în timp ce volumul vagoanelor de cereale transferate în porturile din Odesa a crescut.

Decizie MADR importuri Ucraina! Ce cantități uriașe de produse agroalimentare au intrat în România

Producția Franței este estimată la 35,06 milioane de tone de grâu, cu 4% mai mult față de anul anterior și în creștere față de cele 34,34 milioane de tone estimate în martie. Viitoarea recoltă a fost revizuită în scădere, în special pentru Germania și Spania, din cauza ploilor care au venit prea târziu atât pentru grâu, cât și pentru orz. Producţia Germaniei a fost estimată la 21,63 milioane de tone, în scădere cu cca. 250mii de tone față de prognoza din martie (21,97 milioane de tone) şi cu 3,2% mai puţin față de anul precedent. Polonia va produce 13,2 milioane de tone, în scădere cu 1,6% față de anul precedent, dar în creștere față de cele 12,6 milioane de tone estimate în raportul din martie.

Coceral estimează producția de grâu moale a Regatului Unit la 15,03 milioane de tone, în ușoară creștere față de prognoza anterioară de 15 milioane de tone, dar în scădere cu 3,2% față de anul anterior.

Scade şi producţia de orz

Confrom Coceral, producția de orz a statelor UE va fi de 49,47 milioane de tone, cu 4,6% mai mică față de anul trecut şi în scădere față de prognoza din martie (52,5 milioane de tone). O reducere a recoltei de orz se estimează, în principal, în Spania, cu o recoltă de 4,1 milioane de tone, în scădere față de prognoza din martie de 7,9 milioane de tone şi cu 38,5% mai puţin față de anul anterior.

Estimarea recoltei de orz a Germaniei a fost revizuită la 11,25 milioane de tone, în creștere față de prognoza de 10,9 milioane de tone din martie și cu 0,4% mai mult faţă de anul trecut.

O producţie în creştere uşoară a fost prognozată şi pentru Franţa, la 12,8 milioane de tone față de 12,4 milioane de tone estimat în martie şi în creștere cu 13% față de anul anterior. Previziunile privind recolta de orz din Regatul Unit au rămas neschimbate, la 7,1 milioane de tone.

Scad si estimările privind producţia de porumb

Viitoarea recoltă de porumb a statelor UE 27 a fost revizuită la 61,1 milioane de tone, în scădere față de previziunile de 62,1 milioane de tone din martie, dar încă cu aproape 9 milioane de tone peste recolta din 2022 (52,3 milioane de tone). Estimările mai mari pentru porumb ale Coceral se datorează creşterii producţei în Ungaria, România, Bulgaria și Italia, după ce recolta din 2022 a fost afectată de secetă și căldură severă.

Coceral estimează că recolta de porumb din România va crește la 10,3 milioane de tone de la 7,2 milioane de tone în 2022, în timp ce în Ungariei va crește la 6,3 milioane de tone de la 2,8 milioane de tone, Bulgaria la 3,6 milioane de tone de la 2,6 milioane și Italia la 5,2 milioane de 4 milioane tone.

Cu toate acestea, Franța a redus suprafaţa cultivată cu porumb datorită costurilor mai mari ale inputurilor, o parte din suprafață fiind ocupată de floarea-soarelui.

Producţia totală de cereale va fi mai mare decât anul trecut

Coceral și-a redus previziunile totale pentru producţia de cereale a UE-27 până la 273,4 milioane de tone, în scădere de la 280,1 milioane de tone cât era prognoza din martie, dar în creștere semnificativă față de cele 266,8 milioane de tone recoltate în 2022.

Creşterea se datorează în mare parte previziunilor mai mari pentru recolta de porumb. Producţia de oleaginoase a fermierii europeni va ajunge la un total de 19,7 milioane de tone de rapiță, în scădere față de 19,8 milioane de tone estimate în martie și puțin peste producţia de anul trecut.

Producţia estimată a statelor UE va fi de 10,8 milioane de tone de semințe de floarea-soarelui (în scădere de la 11,2 milioane de tone în martie și 9,5 milioane de anul trecut) și 3,12 milioane de tone de soia, în creștere față de 2,7 milioane de tone prognozate în martie și 2,4 milioane de anul trecut.

Franța și Germania rămân cei mai mari producători de rapiţă cu o recoltă estimată la 4,43 milioane de tone, respectiv 4,65 milioane de tone.

Presa bulgară informează că Asociația Producătorilor de Uleiuri Vegetale și Produse Oleaginoase a cerut ministrului agriculturii, Kiril Vatev, să solicite Comisiei Europeane prelungirea interdicției privind importurile de floarea-soarelui ucraineană până la sfârșitul anului. În acelaşi timp, Asociaţia procesatorilor doreşte eliminarea interdicţiei. „Prețurile au continuat să scadă chiar și după ce a fost interzis importului de floarea-soarelui din Ucraiana în cele cinci țări din Europa de Est”, a declarat Yani Yanev, președintele Asociației procesatorilor, în cadrul unei conferințe de presă.

Relațiile dintre fermierii bulgari și procesatori s-au înrăutățit şi din cauza estimărilor privind scăderea producţiei și a stocurilor interne reduse în actualul sezon. Campania de recoltat la floarea-soarelui a început, iar fermierii adoptă o poziție de așteptare, deoarece consideră că prețurile de achiziţie pe piață sunt mai mici decât costul de producţie.

Câtă floarea-soarelui se va produce în regiune?

Rapoartele oficiale estimează recolta de floarea-soarelui din Bulgaria la 1,7-1,8 milioane de tone, iar în România la 2,3 milioane de tone. Producţii potenţiale estimate sunt cu 17% și, respectiv, 11,5% mai mici decât s-a estimat în raportul din august.

De la începutul noului sezon şi până la finalul primei săptâmâni din septembrie, fermierii din Ucraina au recoltat 33,7 milioane de tone produse agricole, din care 29,309 milioane de tone de cereale, de pe o suprafața de 6,697 milioane de hectare. Recolta de oleaginoase a ajuns la 4,353 milioane de tone, din care aproape 4 milioane de tone de rapiţă, 107,4 mii tone de floarea soarelui şi 154,1 mii de tone de soia.

Astfel, prin componentele RURAL Plus şi AGRO Plus, companiile au posibilitatea de a accesa credite, sta­tul ajutând practic firmele prin garantarea a maximum 90% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile şi comisioa­nele bancare. Creditele se pot acorda atât pentru capital de lucru, cât şi pentru investiţii. Termenul- limită de depunere a dosarelor este 30 iunie. „În jur de 10.000 de firme ar putea fi finanţate prin aceste progra­me dacă ar aplica pentru fonduri maxime. E o utopie pentru că nu avem 10.000 de firme mari în aceste do­me­nii“, explică Cosmin Măglaş, CEO, Atragem Finanţare, pentru ZF. 

„Însă, cred că un număr de 30.000 de fermieri şi firme efectiv care vor putea să acceseze fonduri prin aceste programari.“

Prognoza Comisiei Europene se bazează în special pe tendinţa de creştere a suprafeţelor cultivate cu sfeclă de zahăr la 1,5 milioane hectare. Randamentele au rămas la nivelul mediei din ultimii cinci ani, respectiv o producţie la hectar de 73 tone. Prin urmare, cantitatea de sfeclă de zahăr recoltată în acest sezon este de aşteptat să atingă 110 milioane tone, în creştere cu 8% comparativ cu sezonul 2015/2016.

Producţia finală de zahăr este încă incertă, deoarece atât cantitatea de sfeclă de zahăr recoltată cât şi, mai ales, conţinutul de zahăr pot suferi modificări spre sfârşitul anului calendaristic. Producţia de sfeclă de zahăr a fost în mod evident afectată anul acesta de surplusul de umiditate din sol înregistrat în primăvară în statele mari cultivatoare, cum ar fi Franţa, Olanda, Belgia şi Marea Britanie, care deşi au recuperat uşor pe timpul verii, nu au atins randamentele scontate şi nici nivelul optim în ceea ce priveşte conţinutul de zahăr. În plus, condiţiile meteorologice din această toamnă au îngreunat procesul de recoltare. Pe de altă parte, însă, Polonia ar putea înregistra o producţie foarte bună anul acesta, chiar dacă vremea rece şi ploaia reprezintă factori de risc spre sfârşitul sezonului.