Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 2
Reclama header after big part 3

Preturi si piete

Grâu Porumb Rapiţă Orz Soia Şrot de soia Zahăr alb

Arabia Saudită a rămas principalul cumpărător pentru orzului românesc, dar livrările către acest stat au scăzut cu 23% față de aceeași perioadă a sezonului trecut iar Spania este al doilea cel mai mare importator. Anul acesta producţia de orz din Spania a fost cu 2 milioane tone mai mică decât anul trecut, astfel că necesarul de orz este mare.

 grau 2019_b

În august am exportat 1094,8 mii tone grâu

De asemenea, în luna august România a exportat aproape 1,1 milioane tone grâu de grâu, cu 19% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut şi volumul record pentru această lună. În ultimele trei sezoane, volumul mediu lunar al exporturilor de grâu a fost de 922 mii tone.

În august 2019, principalii cumpărători de grâu românesc au fost: Egipt, Spania, Sudan și Iordania. Importante au fost și exporturile către Algeria și Japonia.

În perioada iulie-august, România a exportat 1,870 milioane tone grâu prin porturile de la Marea Neagră, ceea ce reprezintă cu 7% mai mult decât în perioada similară a sezonului trecut și până acum un nou record.

Cel mai important cumpărător pentru grâul românesc continuă să fie Egiptul, cu o creştere de 17% a volumului importat în iulie-august 2019. Thailanda, care a importat doar 20 mii tone în tot sezonul 2018/2019, în perioada amintită a fost al doilea cel mai mare cumpărător cu 190,2 mii tone achiziţionate. Foarte mult au crescut şi exporturile de grâu către Sudan (+168%) şi Coreea de Sud.

Mai sunt încă suprafeţe de recoltat în zona Transilvaniei, însă producţia medie la porumb nu va putea fi influenţată. Este cea mai mare obţinută vreodată: 5.800 de kilograme la hectar, aproape 6 tone, şi sigur că va fi şi cea mai mare producţie totală de porumb boabe a României, a declarat ministrul Agriculturii, citat de Agerpres.

Potrivit datelor statistice publicate de Ministerul Agriculturii, producţia totală de porumb boabe s-a majorat în 2017 cu aproape 45%, comparativ cu anul 2016. Anul trecut, recolta de porumb a fost puţin peste 10 milioane tone, la o medie de 4 tone/ha. Faţă de producţia record din 2014, de 11,3 milioane tone, producţia din acest an este cu 28% mai mare. În 2014, productivitatea a fost de 4,48 tone/ha. În 2015, România a raportat o producţie totală de porumb boabe de 8,87 milioane tone şi o medie de 3,5 tone/ha.

În ultimii 10 ani, suprafaţa cultivată cu porumb s-a situat între 2,3 şi 2,7 milioane de hectare, cu un singur an - 2010 - în care suprafaţa nu a depăşit 2,1 milioane hectare la nivel naţional.

Potrivit ministrului Agriculturii, România a înregistrat, în 2017, recorduri istorice la nouă culture agricole, printre care grâu, rapiţă, mazăre, orz, orzoiacă şi floarea soarelui.

Detalii despre producţiile de cereale realizate de fermierii români în 2017  şi despre posibilităţile de depozitare şi vânzare a cerealelor AICI: PRODUCŢII ISTORICE REALIZATE de FERMIERII ROMÂNI! VEZI CIFRELE OFICIALE!

RECORD ISTORIC şi la PRODUCŢIA de FLOAREA SOARELUI!

Ce facem cu PRODUCŢIILE RECORD de CEREALE?

Datele publicate de Eurostat la finalul lunii noiembrie 2017 arată că statele Uniunii Europene au produs, în anul 2016, o cantitate de 301,8 milioane tone de cereale (inclusiv orez). 21,76 milioane tone de cereale au fost produse de România.

Detalii AICI: ROMÂNIA, PE LOCUL 5 LA PRODUCȚIA DE CEREALE DIN UE!

Se estimează că suprafaţa totală semănată cu rapiţă în regiunea Mării Negre s-a redus la 1,9-2 milioane hectare, cea mai mică suprafaţă înregistrată din anul 2012 încoace. Dacă aceste estimări vor fi confirmate de suprafaţa totală finală cultivată cu rapiţă de iarnă, atunci cu siguranţă ele se vor reflecta şi în preţuri. Astfel, este posibil ca rapiţa să fie una dintre cele mai profitabile culturi din regiunea Mării Negre, depăşind profitul obţinut la culturile de floarea-soarelui şi de soia.

La Bursa de la Paris (MATIF) preţurile futures pentru rapiţa din viitoarea campanie de recoltare au fost (la 9 septembrie 2015): 362 euro/tonă (mai 2016), 344 euro/tonă (august 2016) şi 346 euro/tonă (noiembrie 2016), cu circa 15 euro/tonă mai puţin decât preţul înregistrat în urmă cu un an pentru livrarea în luna noiembrie 2015.

Rapiţă_b

Este posibil ca impactul scăderii preţului ţiţeiului pe piaţa mondială, precum şi perspectiva unei bune producţii de soia în statele din America de Sud să menţină, în continuare, actualul nivel al preţurilor.

La aceeaşi dată (09.09.2015) s-a observat o uşoară creştere a preţului futures la grâu. Astfel, la Bursa de la Paris preţul grâului era de 151 euro/tonă (septembrie 2015); 171,75 euro/tonă (decembrie 2015); 179 euro/tonă (martie 2016); 183 euro/tonă (mai 2016) şi 185,5 euro/tonă (septembrie 2016).

Preţul futures la porumb, tot la Bursa de la Paris (09.09.2015), se menţine la nivelul săptămânii precedente: 166,50 euro/tonă (noiembrie 2015); 172,5 euro/tonă (ianuarie 2016); 175,5 euro/tonă (martie 2016); 177 euro/tonă (iunie 2016) şi 179,25 euro/tonă (august 2016).

Arabia Saudită a rămas principalul cumpărător pentru orzului românesc, dar livrările către acest stat au scăzut cu 23% față de aceeași perioadă a sezonului trecut iar Spania este al doilea cel mai mare importator. Anul acesta producţia de orz din Spania a fost cu 2 milioane tone mai mică decât anul trecut, astfel că necesarul de orz este mare.

 grau 2019_b

În august am exportat 1094,8 mii tone grâu

De asemenea, în luna august România a exportat aproape 1,1 milioane tone grâu de grâu, cu 19% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut şi volumul record pentru această lună. În ultimele trei sezoane, volumul mediu lunar al exporturilor de grâu a fost de 922 mii tone.

În august 2019, principalii cumpărători de grâu românesc au fost: Egipt, Spania, Sudan și Iordania. Importante au fost și exporturile către Algeria și Japonia.

În perioada iulie-august, România a exportat 1,870 milioane tone grâu prin porturile de la Marea Neagră, ceea ce reprezintă cu 7% mai mult decât în perioada similară a sezonului trecut și până acum un nou record.

Cel mai important cumpărător pentru grâul românesc continuă să fie Egiptul, cu o creştere de 17% a volumului importat în iulie-august 2019. Thailanda, care a importat doar 20 mii tone în tot sezonul 2018/2019, în perioada amintită a fost al doilea cel mai mare cumpărător cu 190,2 mii tone achiziţionate. Foarte mult au crescut şi exporturile de grâu către Sudan (+168%) şi Coreea de Sud.

Soia – Preţuri Futures ($/tonă)– Bursa Chicago

   Iulie 11  Aug. 11  Sept. 11  Noi. 11  Ian. 12  Martie 12  Mai 12 Iulie 12 Aug. 12 Sept. 12 Noi. 12 Ian. 13
19,07.11    506,77 505,96 507,80 510,96 511,55 509,86 510,37 505,96 498,76 492,15 493,10
18.07.11    509,05 507,87 509,34 512,94 513,82 512,21 513,02 508,61 501,33 494,72 496,04
15.07.11   509,12 508,17 509,64 512,80 513,09 510,81 511,18 506,84 500,89 495,82 497,14
14.07.11 510,88 507,80 506,92 508,53 511,55 511,91 509,78 510,44 505,59 499,57 494,20 495,45
13.07.11 509,64 505,08 505,08 506,92 510,52 511,18 508,61 509,27 505,59 499,57 494,57 496,19
12.07.11 502,07 498,02 497,88 499,05 502,80 503,90 503,39 504,86 500,89 495,16 490,53 492,15
16.05.11 487,31 485,84 483,00 480,06 483,18 483,91 483,09 484,01 481,43 472,25    

Sursa CBOT

Laptele se vinde, la momentul actual, cu 19,8 cenți/litru (-2,3 cenți comparativ cu luna februarie). Astfel, prețul laptelui scade pentru a cincea lună consecutivă, atingând nivelul istoric cel mai redus.

Principala cauză este imposibilitatea de a vinde produsele, îndeosebi untul, dar și laptele praf degresat. Acest trend va continua. În martie 2015, prețul laptelui a fost de 30,1 cenți/litru. sursa:agrarticker.de

Prognoza Comisiei Europene se bazează în special pe tendinţa de creştere a suprafeţelor cultivate cu sfeclă de zahăr la 1,5 milioane hectare. Randamentele au rămas la nivelul mediei din ultimii cinci ani, respectiv o producţie la hectar de 73 tone. Prin urmare, cantitatea de sfeclă de zahăr recoltată în acest sezon este de aşteptat să atingă 110 milioane tone, în creştere cu 8% comparativ cu sezonul 2015/2016.

Producţia finală de zahăr este încă incertă, deoarece atât cantitatea de sfeclă de zahăr recoltată cât şi, mai ales, conţinutul de zahăr pot suferi modificări spre sfârşitul anului calendaristic. Producţia de sfeclă de zahăr a fost în mod evident afectată anul acesta de surplusul de umiditate din sol înregistrat în primăvară în statele mari cultivatoare, cum ar fi Franţa, Olanda, Belgia şi Marea Britanie, care deşi au recuperat uşor pe timpul verii, nu au atins randamentele scontate şi nici nivelul optim în ceea ce priveşte conţinutul de zahăr. În plus, condiţiile meteorologice din această toamnă au îngreunat procesul de recoltare. Pe de altă parte, însă, Polonia ar putea înregistra o producţie foarte bună anul acesta, chiar dacă vremea rece şi ploaia reprezintă factori de risc spre sfârşitul sezonului.

zahar_b

Video

Maschio Gaspardo la Agromalim 2019

Maschio Gaspardo la Agromalim 2019

Semănătoarea pentru prăşitoare Chrono, premiată la SIMA 2019, a fost una dintre noutăţile prezentate de Maschio Gaspardo la Agromalim 2019. Alături de Chrono, au mai fost expuse alte semănători pentru păioase, discuri, tocători, combinatoare, scarificatoare şi alte utilaje pentru pregătirea solului.

Interviu cu Horia Codrianu – Director Comercial Maschio Gaspardo România

Reporter AgroInfo: Gheorghe Ghişe

Operator imagine: Claudiu Borobei

Vest Tract la Agromalim 2019 Vaderstad la Agromalim 2019 SAM la Agromalim 2019