FERMIERII ROMÂNI cer încă o DEROGARE pentru TRATAMENTUL cu NEONICOTINOIDE la porumb şi floarea soarelui în 2018!

Conducerea LAPAR precizează că, în situaţia în care produsele neonicotinoide nu ar mai fi disponibile fermierilor europeni, acestea ar fi înlocuite cu alte insecticide, în special piretroide, ce ar putea avea următoarele consecinţe cu impact major:
- o creştere a numărului de tratamente şi a cantităţii totale de produse aplicate;
- riscuri crescute pentru mediu (riscuri neevaluate de către Comisia Europeană;
- înlocuirea tratamentului seminţelor cu câteva aplicări foliare (cu risc mai mare pentru polenizatori);
- se pune o presiune şi mai mare asupra fermierilor români care cultivă, de exemplu, cereale, sfeclă sau legume. La cultura de cereale, tratamentul seminţelor cu neonicotinoide este aplicat pe o suprafaţă de aproximativ 1 milion de hectare din cele aprox. 5,4 milioane de ha cultivate cu cereale în România. În aceste condiţii, restricţionarea neonicotinoidelor ar reduce şi mai mult numărul soluţiilor disponibile pentru controlul unor dăunători specifici în cultură.

Potrivit LAPAR, produsele de protecţia plantelor din clasa neonicotinoidelor au fost utilizate anterior fără a fi raportate incidente de mortalitate a albinelor care să fi fost asociate utilizării seminţelor tratate, în condiţiile în care bunele practici agricole au fost respectate cu stricteţe şi conform indicaţiilor date de producător.

Ca membrii ai Uniunii Europene, susţinem aplicarea armonizată la nivel comunitar a oricăror decizii legislative care să asigure aplicarea măsurilor de bune practici agricole şi gestionare responsabilă a acestora, asigurând un grad ridicat de siguranţă pentru agricultori şi mediu. În acelaşi timp, în mod categoric nu susţinem interzicerea tehnologiilor inovatoare şi folositoare agriculturii româneşti sub presiuni politice iniţiate de membri ai Uniunii care nu mai au probleme cu dăunătorii specifici Tanymecus şi Agriotes la porumb şi floarea soarelui de ani de zile, tocmai ca urmare a utilizării suficiente de produse de tratament din clasa neonicotinoidelor, precizează reprezentanţii LAPAR.

Studiu: România, ţara cea mai afectată de ATACUL de Tanymecus dillaticolis

Pentru întărirea celor menţionate anterior, LAPAR aminteşte că, în anul 2015, a fost realizat studiul cu privire la Impactul la nivelul fermelor din România al derogării privind folosirea insecticidelor pe bază de neonicotinoide în campania agricolă din primăvară anului 2014 (pentru culturile de floarea soarelui şi porumb). Studiul a fost realizat de o echipă din cadrul Institutului de Economie Agrară al Academiei Române şi sub egida Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C.Kiriţescu” şi se află în prezent în posesia Autorităţii Naţionale Fitosanitare. Acest document prezintă o serie de concluzii cu relevanţă ridicată în demersul LAPAR:
- România face parte din zona cu atac intens de Tanymecus dillacolis. În Europa, arealul general de dăunare al insectei Tanymecus dillaticolis este limitat la zonele circumscrise Mării Negre (România, Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Rusia), cu menţiunea că nivelul populaţiilor de insecte, inclusiv atacul cel mai important se semnalează în România.
- Atacul de Taymecus dillaticolis a fost mai mare în zona de sud-est a ţării, extinderea dăunătorului din vecinătăţile fermei face că tratamentul la sămânţă să nu fie suficient.
- Nu au fost raportate cazuri de mortalitate la familiile de albine din cauza tratamentului aplicat la sămânţă.
- În România, ambele culturi sunt afectate masiv de atacul de Tanymecus, iar culturile nu pot fi asigurate fără tratamentul seminţelor. Tratamentul în vegetaţie este tardiv şi insuficient, deoarece plantele sunt atacate masiv în faza juvenilă, iar de multe ori nu ajung în stadiul de dezvoltare pentru aplicarea în vegetaţie.
- Măsurile de combatere chimică (tratamentul solului, seminţei şi în vegetaţie) pot să nu aibă eficacitate dacă prezenţa dăunătorului este foarte mare. De asemenea, s-a semnalat faptul că insecta poate deveni polifagă la densităţi mari. În acest caz, trebuie să se renunţe practic la culturile de primăvară până la decimarea insectei sub pragul de dăunare.
- Potenţialul de infestare (până la 90% grad de atac în unele zone) al României nu este comparabil cu cel al altor state.

În aceeaşi ordine de idei, LAPAR mai prezintă şi rezultatele studiului cu tema „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture) – parte integrantă a cercetării europene pe acest subiect. Intenţia acestui studiu este de a aduce în atenția consumatorilor și autorităților posibilele efecte ale interzicerii sau restricționării utilizării a aproximativ 75 de substanțe active folosite în produse de protecție a plantelor, aflate astăzi pe piață. Printre aceste 75 de substanţe se află şi neonicotinoidele.

Studiul a fost realizat pe șapte culturi cheie pentru agricultura românească: porumb, grâu, rapiță, struguri, mere, cartofi și tomate. Datele furnizate au fost analizate și corelate cu ajutorul companiei de consultanță Steward Redqueen.

Potrivit rezultatelor parțiale, fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor printre care si neonicotinoide), costurile de producție/tonă ar crește cu: 121% la porumb, 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la Cartofi.

Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 50% la porumb, 33% la grâu, , 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere.

DETALII AICI: AGRICULTURA fără PESTICIDE: COSTURI MAI MARI cu 80% la GRÂU şi cu 121% la PORUMB!