Zăpada, un cec în alb pentru agricultori

Stelian Năstase lucrează o suprafaţă de 230 de hectare, jumătate teren pe terasă jumătate în zonă de baltă, în comuna Văcăreni, judeţul Tulcea. Din toamnă are semănate cu grâu 80 de hectare şi cu orz, 40 ha. Cele două culturi se prezintă bine, fiind înfiinţate în epoca optimă. Pe măsură ce vremea permite şi zăpada se topeşte, Stelian Năstase ne spune că va trece la fertilizarea cu azot.
Pe restul suprafeţei, producătorul agricol va semăna porumb cu genetică Caussade Semences şi Monsanto, pentru că, susţine el, hibrizii i-au oferit satisfacţii prin producţiile obţinute.

Grâul, bine hrănit, uniform şi viguros
O suprafaţă asemănătoare, de 235 de hectare, cultivă şi Marcel Coman, în comuna Oancea, judeţul Galaţi. În planul culturilor de toamnă a inclus numai grâul, înfiinţat pe 100 de hectare. După cum susţine, plantele iernează destul de bine, se află într-un stadiu vegetativ bun, sunt uniforme şi viguroase.
La înfiinţare, a fost aplicată o fertilizare cu îngrăşăminte complexe, iar în această primăvară, pe sola de gâu, vor fi administrate substanţe chimice pe bază de azot, în doză de 150 – 180 kg/ha. „De câţiva ani folosesc soiul românesc Glosa, care a răspuns destul de bine condiţiilor pedo-climatice şi la agrotehnica aplicată. Anul trecut, am obţinut o producţie medie de 4.800 kg la hectar, pe teren neirigat”, ne-a declarat fermierul pentru Agroinfo.

Rugă pentru ploaie şi subvenţii
În partea de nord este a judeţului Galaţi, Niculina Buţurcă are o exploataţie agricolă de 800 de hectare. Este o zonă mai secetoasă, cu teren neamenajat la irigat. „Ne-am rugat la Dumnezeu de ploaie şi la stat de ... subvenţii. Toate au fost date la timp!”, ne-a declarat aceasta. Pentru acest ciclu de producţie, a înfiinţat 350 de hectare cu grâu, soiul Glosa, din producţia proprie. Până la această dată, cultura arată excelent, ninsoarea restabilind rezerva de apă din sol.
Acum va urma o fertilizare cu azot şi uree cu o normă între 150 şi 200 kg/ha. Fermiera speră să obţină, ca şi anul trecut, o recoltă de 5.500 kg/ha. „Peste câteva zile, îmi vor veni cele două tractoare John Deer noi, de 100 CP, pe care le-am cumpărat în leasing cu împrumut bancar. Cu acestea voi realiza lucrările din această primăvară”, ne-a declarat cu bucurie nedisimulată Niculina Buţurcă.

Sub zăpadă, grâul visează la producţii mari
La Agroind Tuluceşti, judeţul Galaţi, s-au înfiinţat 555 hectare de grâu pentru boabe din soiul Glosa. Cultura se prezintă foarte bine, grâul a intrat în toamnă înfrăţit, foarte bine dezvoltat. După cum susţine, tehnologul-şef, Virgil Manoilă, grâul a fost semănat în epoca optimă, realizându-se o densitate de 450 - 500 plante pe metru pătrat. Patul germinativ a fost pregătit, a fost aplicată o fertilizare echilibrată cu îngrăşăminte complexe - NPK 15:15:15 -, în doză de 200 kg. Acum, cultura este acoperită de un strat de zăpadă de 50 cm. În continuare se aşteaptă fertilizarea de primăvară cu azotat de amoniu. Şi plantele de rapiţă pe cele 100 de hectare cultivate sunt într-o fază optimă şi iernează bine. „Noi ne-am pregătit pentru o producţie de grâu de 4.000 kg la hectar şi la peste 2.000 kg/ha la rapiţă. Cam asta estimăm noi, acum”, a precizat inginerul-şef Virgil Manoilă.

Grâul - un pariu nu întotdeauna câştigător?!
Societatea Agricolă Furnica din comuna gălăţeană Independenţa deţine o suprafaţă totală de 502 hectare. „De aproape două decenii cultivăm numai soiul românesc de grâu Dropia, pentru care suntem şi producători de sămânţă. Anul acesta avem însămânţate 282 ha, cultură ce arată bine până la această dată. Din toamnă, am pus şi 50 de hectare de rapiţă cultură verde, pe care o vom întoarce şi vom semăna floarea-soarelui”, ne-a declarat Ion Bârsan, administratorul societăţii.
Dar, se pare că, pariul pe grâu, nu este întotdeauna unul câştigător. „Am avut şi producţie pe stoc, pe care am vândut-o câteva luni mai târziu. Dacă luăm în considerare preţul la valorificare din vară şi cel din toamnă cam tot acolo se iese. L-am vândut cu 0,62 lei, iar acum, cu 0,7 lei/kg, deci, a fost o muncă de prisos pentru că nu a fost un câştig, au costat transportul, înmagazinarea, încărcarea”, consideră Bârsan.

Zăpada, un cec în alb
În această parte a ţării, starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate din toamnă este bună, iar stratul de zăpadă este „un cec în alb” pentru fermieri, aşa s-a exprimat plastic Costică Măcelaru, liderul APA Brăila.
În general, fermierii respectă recomandările specialiştilor pentru această perioadă: continuarea efectuării controlului biologic pentru determinarea viabilităţii plantelor de cultură, precum şi aplicarea îngrăşămintelor minerale cu azot la cerealierele de orz şi grâu de toamnă pe suprafeţele fără strat de zăpadă.