VOTAT! DOCUMENTUL CARE SCHIMBĂ RADICAL REGULILE pentru SUBVENȚIILE APIA!

Pe 30 mai 2018, deputații europeni au adoptat un raport care va schimba radical regulile în cazul multor subvenții încasate de agricultorii europeni. Raportul a fost conceput de Herbert Dorfmann (PPE, Italia) și cuprinde o serie de propuneri care urmează să fie aplicate din 2020, în noua Politică Agricolă Comună (PAC).

Acest document propune schimbarea definiției fermierului activ, menținerea schemei simplificate pentru micii fermieri, menținerea schemei unice de plată pe suprafață, sprijin financiar doar pentru adevărații fermierii, o plată redistributivă mai mare pentru primele hectare dintr-o exploatație agricolă, un alt sistem de calculcare a plăților directe, alte criterii pentru sprijinul cuplat, convergența plăților directe între statele membre UE, să nu existe diferențe atât de mari la sumele plătite pe hectar pentru ca fermierii să poată concura pe piață, etc. Inserăm câteva dintre propunerile adoptate.

În cadrul reformei precedente, a fost dificil să se ajungă la un acord cu privire la definiția termenului „fermier activ”; consideră, prin urmare, că producția agricolă (de exemplu, menținerea terenurilor într-o stare agricolă bună, folosirea unor practici bune de creștere a animalelor, sprijinirea economiei circulare) ar putea să constituie o soluție mai bine orientată și cuantificabilă pentru o astfel de definiție.

Colectarea de informații ar trebui să se bazeze mai degrabă pe imagini prin satelit și pe bazele de date ale Sistemului Integrat de Administrare și Control decât pe datele transmise de fermieri în mod individual;
Menținerea schemei simplificate pentru micii fermieri, iar fermierii care dețin un teren mai mic de cinci hectare ar trebui să aibă posibilitatea să adere în mod voluntar la această schemă;

Subliniază faptul că resursele PAC sunt banii contribuabililor din fiecare stat membru și că contribuabilii din întreaga UE au dreptul să se poată baza pe faptul ca aceste fonduri sunt utilizate exclusiv în mod precis și transparent;

Consideră că este necesar un sprijin mai bine direcționat pentru diverse sisteme agricole, în special pentru exploatațiile familiale mici și mijlocii și tinerii agricultori, pentru a întări economiile regionale prin intermediul unui sector agricol productiv din punct de vedere economic, ecologic și social; consideră că acest lucru poate fi realizat printr-o rată obligatorie mai ridicată de sprijin redistributiv pentru primele hectare ale unei exploatații, legată de mărimea medie a unei exploatații în statele membre, având în vedere marea diversitate a mărimii fermelor în întreaga UE; subliniază că sprijinul pentru fermele de dimensiuni mai mari ar trebui să fie degresiv, reflectând economiile de scară, cu plafoane obligatorii care să fie decise la nivel european și criterii flexibile care să ia în considerare capacitatea fermelor și a cooperativelor de a oferi locuri de muncă stabile care să păstreze populația în zonele rurale; consideră că fondurile puse la dispoziție prin plafonare și degresivitate ar trebui păstrate în statul membru sau în regiunea de unde provin;

Consideră că este esențial să se asigure că sprijinul este dedicat adevăraților fermieri, concentrându-se asupra celor care practică agricultura în mod activ pentru a-și câștiga existența;

Consideră că este necesar să se mențină o schemă simplificată pentru micii producători, pentru a facilita accesul acestora la plățile directe efectuate prin PAC și a ușura gestionarea lor;

Subliniază necesitatea identificării elementelor cheie ale unui sistem echilibrat, transparent, simplu și obiectiv de sancțiuni și stimulente, asociat unui sistem transparent, aplicat în timp util, pentru a stabili eligibilitatea fermierilor pentru a primi finanțare publică pentru producerea de bunuri publice, care ar trebui să constea în măsuri simple, voluntare și obligatorii și să fie orientat spre rezultate, deplasând astfel accentul de la conformitate la performanța reală;

Solicită ca actualul sistem de calculare a plăților directe în cadrul pilonului I, în special în statele membre în care valoarea drepturilor este încă calculată parțial pe baza referințelor istorice, să fie modernizat și să fie înlocuit cu o metodă la nivelul UE pentru calcularea plăților, a cărui componentă de bază să fie sprijinul pentru venituri destinat fermierilor în anumite limite, care ar putea fi majorate în funcție de contribuția fermierilor la furnizarea de bunuri publice, în conformitate cu obiectivele și țintele UE până în 2030, astfel încât sistemul să devină mai simplu și mai transparent;

Subliniază faptul că fondurile publice ale PAC actuale, care sunt cheltuite pe activitățile actuale ale fermierilor, sunt supuse unor controale la scară mică și foarte precise, în timp ce cea mai mare parte a bugetului PAC (plățile directe) este vărsată, fără verificări, pentru simpla deținere de terenuri și, prin urmare, nu poate fi justificată față de cetățenii europeni;

Consideră că plățile ar trebui, de asemenea, să includă o puternică condiționalitate comună, inclusiv rezultate de mediu și alte bunuri publice, cum ar fi locuri de muncă de calitate;

Reamintește că Rezoluția Parlamentului referitoare la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE: cum se poate facilita accesul agricultorilor la terenuri? recunoaște că plățile pentru terenuri fără impunerea unor condiții clare conduc la denaturări ale pieței funciare și, prin urmare, influențează concentrarea din ce în ce mai mare de terenuri agricole în mâinile unui grup restrâns;

Subliniază necesitatea distribuirii echitabile a plăților directe între statele membre, care este esențială pentru buna funcționare a pieței unice și care trebuie să țină seama de criterii obiective, cum ar fi sumele primite de statele membre în temeiul pilonilor I și II și faptul că condițiile naturale, ocuparea forței de muncă și situația socioeconomică, nivelurile de trai generale, costurile de producție, în special costul terenurilor și puterea de cumpărare nu sunt aceleași în întreaga UE;

Subliniază faptul că o convergență sporită a valorii plăților directe între statele membre nu poate fi realizată decât dacă bugetul este mărit în mod corespunzător;

Subliniază faptul că plățile directe sunt menite să sprijine fermierii în ceea ce privește producția de alimente și protecția standardelor de mediu și de bunăstare a animalelor;

Consideră că, respectând condițiile stricte de a putea garanta condiții de concurență echitabile pe piața unică, de a preveni denaturarea concurenței, în special în ceea ce privește produsele, de a asigura coerența cu normele OMC și de a nu compromite eforturile de atingere a obiectivelor de mediu și climatice, plățile în temeiul sprijinului cuplat facultativ ar trebui menținute, dar ar trebui activate numai după o evaluare a Comisiei; consideră că sprijinul cuplat facultativ reprezintă un instrument care răspunde nevoilor sectoarelor sensibile și obiectivelor specifice legate de mediu, de climă sau de calitatea și comercializarea produselor agricole, stimulează practicile agricole care îndeplinesc cele mai înalte standarde de mediu și privind bunăstarea animalelor și contracarează unele dificultăți specifice, în special pe cele care decurg din dezavantajul concurențial structural al regiunilor defavorizate și montane, precum și dificultăți care au o natură mai pronunțat temporară și care decurg din tranziția de la vechiul sistem de drepturi, de exemplu; consideră că sprijinul cuplat facultativ este, de asemenea, un instrument de promovare a producției importante din punct de vedere strategic, cum ar fi culturile proteice, în viitor, sau de compensare a efectelor acordurilor de liber schimb; subliniază că plățile în temeiul sprijinului cuplat facultativ sunt importante pentru menținerea diversității producției agricole, a locurilor de muncă în sectorul agricol și a sistemelor sustenabile de producție la nivelul UE;

Reamintește că asigurarea reînnoirii generațiilor și a noilor actori reprezintă o provocare pentru agricultură în multe state membre și că fiecare strategie națională sau regională trebuie prin urmare să abordeze această problemă printr-o abordare cuprinzătoare, mobilizând toate resursele financiare ale PAC, inclusiv creditele de plată suplimentare pentru tinerii fermieri în cadrul pilonului I, și măsuri pentru a ajuta tinerii fermieri să își înceapă activitatea în cadrul pilonului II, ambele fiind de dorit să devină obligatorii pentru statele membre, pe lângă sprijinul din cadrul noilor instrumente financiare, cum ar fi un instrument de acordare a accesului la capital în contextul caracterului limitat al resurselor; subliniază, de asemenea, importanța măsurilor naționale în eliminarea barierelor de reglementare și economice, promovând totodată planificarea transferului între generații, pachetele de pensionare și accesul la terenuri și facilitând și încurajând unele aranjamente de colaborare - cum ar fi parteneriatele, agricultura partajată, contractele de creștere a animalelor și de leasing între fermierii în vârstă și tinerii fermieri; consideră că normele privind ajutoarele de stat ar trebui, de asemenea, să ia în considerare importanța reînnoirii generațiilor și să prevină dispariția agriculturii familiale;

Consideră că noua legislație trebuie să facă o distincție mai clară între criteriile ce stau la baza stimulentelor pentru „tinerii fermieri” și pentru „nou-veniții care pun bazele unei activități agricole” (tinerii fermieri fiind definiți în funcție de vârstă, iar nou-veniții în funcție de numărul de ani de la înființarea fermelor lor), pentru a mări potențialul celor două grupuri de a realiza reînnoirea generațiilor și de a îmbunătăți viața în zonele rurale;

Recomandă ca accesul la finanțare să fie îmbunătățit prin dobânzi subvenționate pentru împrumuturile solicitate de noii fermieri de pe piața agricolă.

Sursa: Comisia Europeană