Există foarte multe ferme mici în țara noastră, fermieri cu suprafețe foarte mici. Procesul de comasare al agriculturii românești nu a cunoscut un progres real, spune ministrul Agriculturii. Pornind de la această realitate au fost structurate 4 direcții strategice în agricultură.
În 2008 și 2009, când conduceam Agenția de Plăți, aveam undeva aproape de 900.000 de fermieri, din cei 1,1 milioane de fermieri care depuneau cererea de plată pe suprafață, și care dețineau între 1 și 5 ha. Sunt și astăzi 800.000 de aplicanți în această categorie, spune Daniel Constantin.
Sunt 4 direcții strategice care vor fi urmate de agricultura din țara noastră în perioada 2020-2030:
1. Creșterea competitivității sectorului agro-alimentar românesc. România a produs, dovadă este balanța comercială pozitivă pentru doi ani consecutivi și avem toate șansele să o avem și pentru al treilea an. Dacă vorbim de balanța comercială, vorbim de faptul că exportăm materie primă, că avem sectoare în care suntem campioni europeni. Suntem pe primul loc din punct de vedere al producției. Nu același lucru se întâmplă și din punct de vedere al randamentului. De aceea a rezultat necesitatea acestei linii strategice, explică șeful Agriculturii românești.
2. Asigurarea managementului durabil al resurselor naturale, o componentă despre care s-a vorbit mai puțin în spațiul public, dar care a fost dezbătută amplu în reforma Politicii Agrare Comune. Este un element în care agricultura statelor europene, dar și a României, a cunoscut o dezvoltare accelerată. Europa o tratează cu maximă atenție. Cred că și România ar trebui să facă la fel. În pachetul financiar din 2020 să avem pentru agromediu minim 50% din alocarea financiară.
3. Îmbunătățirea standardului de viață în mediul rural. Un aspect în care România are cel mai mult de suferit. Fondurile pe care le-am avut și ale avem la dispoziție pe programele europene nu sunt suficiente și cred că trebuie să facem mai mult decât ne oferă Comisia Europeană. Această strategie nu se referă doar la ce putem face în context european. Se referă și la ce putem să facem în afara pachetului financiar.
4. Stimularea unei agriculturii bazate pe cunoaștere și flexibilizarea administrației agricole. Micii fermieri nu au nevoie doar de finanțare, au nevoie și de informații și politici agricole. Ne revine nouă datoria să dezvoltăm acele structuri teritoriale prin care să aducem toate inovațiile de la nivel european și mondial cât mai aproape de fermieri.
Este un document pe care-l lansăm ca pe o provocare pentru cei care lucrează în agricultură, dar și pentru clasa politică și așteptăm contribuția lor și asumarea acestei strategii, adaugă ministrul Agriculturii.