CE SE VA ÎNTÂMPLA CU PLĂȚILE DIRECTE? Menținerea plăților directe pe suprafață, convergența acestor plăți astfel încât să nu existe diferențe între statele membre UE, neplafonarea subvențiilor, menținerea sprijinului cuplat, finanțarea Politicii Agricole Comune (PAC) la același nivel sunt susținerile României la toate întâlnirile și dezbaterile organizate pentru stabilirea noilor direcții pe care va merge PAC. Ce a spus comisarul european pentru Agricultură la cea mai recentă întâlnire a Grupului de la Vișegrad?
Pe 25 ianuarie 2018, la Budapesta, a avut loc reuniunea Grupului de la Vișegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia) și Bulgaria, Croația, România și Slovenia, care a avut ca scop realizarea unui schimb de opinii privind unele aspecte financiare ale PAC după 2020 și obiectivele înaintate de Comisie prin Comunicarea sa privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii.
La reuniune a participat Phil Hogan, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, care a argumentat unele aspecte de interes pentru acest grup de state.
Din partea României a participat o delegație condusă de Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, responsabil de problematica afacerilor europene.
În intervenția sa, reprezentantul României a subliniat necesitatea ca PAC să fie finanțată cel puțin la același nivel ca în prezent și a arătat importanța menținerii plăților directe fără co-finanțare națională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Un pilon de dezvoltare rurală puternic va asigura continuarea modernizării și crearea locurilor de muncă, necesare pentru vitalitatea acestor zone. O filă de buget PAC distinctă trebuie alocată cercetării agricole.
România a mai susținut că măsuri ca plafonarea plăților directe și co-finanțarea din bugetele naționale vor afecta capacitatea PAC de a asigura un acces egal pe piața unică și la fondurile UE în domeniul agricol.
Pentru țara noastră este esențială continuarea SAPS și a plăților cuplate, precum și continuarea investițiilor în zonele rurale, care contribuie la creșterea gradului de ocupare și la reducerea disparităților între statele membre.
România are rezerve privind Planul strategic pentru schemele de plăți directe, deoarece elaborarea și aprobarea acestuia poate fi un proces îndelungat, punând în pericol efectuarea la timp a plăților și, nu în ultimul rând, să determine penalități substanțiale și o posibilă naționalizare a plăților directe, se arată în comunicatul transmis de Ministerul Agriculturii pentru AGROINFO.
Negocierile pentru viitoarea PAC și implicit pentru ce se va întâmpla cu plățile directe ale fermierilor se anunță dificile. Nu toate statele membre UE sunt de acord, de exemplu, cu egalizarea subvenției pe suprafață. Slovenia a decis să nu semneze declarația comună din 25 ianuarie pentru că nu este de acord cu convergența externă a plăților directe. Fermierii din această țară încasează o plată directă pe ha peste media europeană. Este clar că Slovenia vrea să mențină subvenția pe ha la același nivel.
Cum a răspuns comisarul Phil Hogan la propunerile făcute de România și de celelalte state participante la întâlnire?
Comisarul european pentru Agricultură a apreciat că Planurile Strategice PAC reprezintă o oportunitate de adaptare a mecanismelor acestei politici la realitățile naționale ale fiecărui stat membru.
De asemenea, a menționat că este dificil de discutat despre finanțarea PAC în contextul presiunilor mari asupra bugetului UE. Altfel spus, fermierii nu trebuie să spere la o finanțare consistentă, la subvenții mai mari. Brexitul și noile provocări legate de securitate și migrație sunt aspecte care pot influența alocările pentru politicile tradiționale.
Cea mai înțeleaptă decizie acum, în opinia comisarului Hogan, este să avem o politică bine construită și promovată, ușor de explicat fermierilor, pentru ca apoi să convingem cu obiective și argumente că PAC are nevoie de un buget consistent pe măsura obiectivelor și provocărilor cu care se confruntă.