VESTE BUNĂ de la Bruxelles: CRESC SUBVENȚIILE!

Declarația ministrului român al agriculturii, Achim Irimescu, despre o echilibrare a subvențiilor la nivel european, este confirmată într-un raport elaborat de Comisia Europeană (CE), după conferința despre agricultură, organizată pe 6 decembrie 2016,  la Bruxelles, la care a participat și președintele CE, Jean Claude Juncker.

Potrivit acestui document, redistribuirea plăților directe între statele membre duce la o creștere treptată a plăților directe în UE-N13, în paralel cu o reducere a acestora în UE-15. UE-N13 sunt statele care au aderat la Uniunea Europeană după 2004, România fiind inclusă aici. UE-15 sunt statele vechi membre, cum e Franța, Germania, Olanda, unde valoarea subvenției pe suprafață este de două ori mai mare decât cea de care beneficiază fermierii români.

Raportul mai anunță că plățile cuplate acordate agricultorilor din statele membre pot să meargă până la un procent de  8% din pachetul financiar alocat plăților directe  și chiar până la 13%, în situații particulare, sau mai mult, sub rezerva aprobării Comisiei Europene. În 2014, 27 de state membre au decis să aplice un sprijin voluntar cuplat. Între 2015 și 2020, bugetul anual destinat acestor plăți este de 4,2 miliarde de euro, scrie în raport.  Plățile cuplate sunt acordate pe hectar, pentru anumite culturi agricole și cu respectarea unor criterii de eligibilitate, de exemplu producția minimă pe hectar. De asemenea, sprijinul cuplat se acordă și pe cap de animal, în limitele bugetului alocat.  

PLATA PE ÎNVERZIRE - ZIE 7%

Raportul vorbește și despre plata pe înverzire sau greening. Comisia Europeană a analizat efectele ecologizării la un an de la introducerea acestei scheme de plată pe suprafață. În urma analizei, a stabilit că, în cadrul componentei de diversificare a culturilor, cultura principală a fermelor în cauză nu ar trebui să depășească 75% din totalul terenului arabil al fermei. Obiectivul este acela de a conserva diversitatea agricolă.

În al doilea rând, componenta de menținere a pajiștilor permanente ar trebui să încetinească declinul zonelor cu pajiști permanente. Se estimează că suprafața totală de pajiști permanente ar putea să crească cu 3% în 2026,  ceea ce nu s-ar fi întâmplat în absența unor măsuri de ecologizare.

Cea de-a treia normă de ecologizare prevede ca 5% din terenul arabil exploatat sau deținut de un agricultor să fie zonă de interes ecologic (ZIE). ZIE poate să crească la 7%, se spune în raport.

În 2015, un procent de 68% din terenul arabil a fost supus acestei cerințe. Scopul ZIE este scăderea semnificativă a terenurilor necultivate. Pentru ZIE, agricultorii români au mai multe opțiuni:
- culturi fixatoare de azot;
- culturi acoperitoare;
- gardurile vii sau fâșii tampon și, mai nou, și suprafețele împădurite.

Fermele sub 15 ha și fermele cu cote mari de pajiști permanente ar fi scutite de respectarea acestei reguli pentru plata pe înverzire. Aceste măsuri de mediu se referă la mulți fermieri și la o cotă foarte mare din suprafața agricolă. Cu toate acestea, nu se așteaptă ca  nivelurile de producție globale ale UE să fie afectate, spune documentul.

Comisia Europeană a prezentat, în octombrie 2016, amendamente pentru simplificarea plății pe înverzire, printre care introducerea unei interdicții privind utilizarea produselor de protecție a plantelor în zonele de interes ecologic. Acest lucru ar putea avea implicații asupra dezvoltării culturilor fixatoare de azot, cum ar fi culturile de proteaginoase și soia, în viitor, dar nu este luată în considerare în această etapă, se mai spune în raportul CE.

Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), cuantumul plății pe înverzire, pentru campania 2016, este de 57,37 euro/ha prin comparație cu anul 2015 când această plată a ajuns la 59,12 euro/ha.