Florin Marius Faur, noul director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), își preia de marți, 3 mai 2016, funcția. Implicit, noul șef moștenește de la predecesor problemele legate de plata subvențiilor și de preluarea cererilor unice. Cât este funcțional, în acest moment, din modulul cu care lucrează APIA, fără de care nu se pot plăti SUBVENȚIILE?
Până acum, a trebuit să dezvoltăm modulul pentru control administrativ pentru cele 5 scheme de plată (sunt schemele de plată care compun subvenția pe suprafață n.r), pentru calculul plăților pe aceleași scheme de plată. Și când vorbesc de calcul mă refer la calculul fiecărei scheme, cu sancțiuni pe fiecare schemă, cu reduceri de plăți, cu tot ce decurge din asta. Apoi, vorbim de modulul de autorizare a plăților care se referă iarăși la 5 scheme de plată.
Sigur că schemele care urmează să fie plătite de aici încolo, sprijinele cuplate pe vegetal merg toate cam pe același tipar, au aceleași reguli de sancțiuni, au aceleași reguli de calcul, doar cuantumul diferă. Deci, să spun așa, modulul de calcul pentru sprijinul cuplat pe vegetal este identic pentru toate numai că, de exemplu, face calculul la sprijinul cuplat pentru mazăre pentru industrializare într-un anume cuantum și face o reducere, dacă e cazul de reduceri de suprafață. Deci, regulile de calcul rămân la fel pentru toate tipurile de sprijin cuplat. Iar pentru sprijinul cuplat în zootehnie sunt foarte asemănătoare de la o schemă la alta, explică Nicolae Horumbă, director general adjunct APIA.
Pe lângă aceste componente, mai sunt părțile din aplicație destinate controlului în teren, în sector vegetal, și controlului administrativ pentru cererile pe zootehnie.
Este o parte foarte mare a aplicației pentru că trebuie instrumentate în sistem rezultatele controalelor. Dacă ne gândim la câte zeci de scheme avem și că un fermier poate accesa destul de multe scheme simultan, raportul de control poate ajunge și la 100 de pagini. Sigur că se ia fiecare cod de neconformitate, suprafață mai mică, suprafață mai mare, alt tip de cultură, mai multe culturi pe o singură parcelă declarată cu o singură cultură și așa mai departe. Sunt foarte diverse situațiile care trebuie instrumentate de către sistem. Inspectorul de teren scrie în raport ceea ce a constat și în baza constatărilor, sistemul vine și generează erorile, reducerile, sancțiunile, etc., adaugă Horumbă.
Potrivit aceleiași surse, în prezent, APIA mai are de contractat de la dezvoltatorul softului, consorțiul SIVECO-Teamnet, modulul de calcul și autorizare a plăților în sectorul zootehnic.
Acest modul va fi contractat în zilele următoare, spune șeful adjunct APIA. După contractare, vor urma etapele: implementare, testare, care ar putea să se prelungească și până la 20 de zile.
Așadar, Sistemul Informatic de Administrare și Control (IACS) nu funcționează, în acest moment, în integralitatea lui. Sunt părți componente, module pe scheme de plăți din vegetal sau zootehnie, care sunt în testare sau care nu se află nici măcar în acest stadiu.
Până la data de 28 aprilie, APIA a reușit să le transfere fermierilor 337,3 milioane de euro, bani care reprezintă subvenția pe suprafață. Au intrat la plată 725.252 de fermieri români din 943.898 de fermieri care au depus cererea unică de plată în campania 2015.
Bugetul pentru campania 2015 este 1,59 miliarde de euro. APIA mai are să le plătească fermierilor români aproximativ un miliard de euro.
Aceasta este starea de lucruri pe care o găsește la APIA noul șef, Florin Marius Faur.