În sud-estul şi în estul ţării, primele două decade ale lunii septembrie s-au dovedit a fi secetoase, mulţi fermieri preferând să nu semene rapiţa.
Cei care s-au încumetat - puţini la număr - şi au semănat-o la sfârşitul lunii august, imediat după ploile survenite în ziua de 24, au înregistrat o răsărire uniformă a culturii. În ultima decadă a lunii septembrie, tocmai când părea că se repetă istoria din toamna secetoasă a anului 2011, au venit şi ploile mai bogate (peste 20 mm în majoritatea zonelor din sud-est). Mulţi fermieri au mizat pe o toamnă lungă şi au semănat rapiţa la câteva zile după aceste precipitaţii.
Iarna şi-a arătat colţii de timpuriu în agricultură
La jumătatea lunii octombrie, cel puţin în zona de sud-est a ţării, aveam atât culturi de rapiţă mai avansate în vegetaţie, dar şi culturi abia răsărite. Cei care au mizat pe o toamnă lungă şi caldă, au considerat că au tras „lozul câştigător”. Până pe 21 octombrie temperatura maximă a aerului depăşea 20 grade C, iar minimele, 12 grade C. Dar natura a ţinut să ne reamintească încă o dată că este imprevizibilă. După 23 octombrie vremea a intrat într-un proces de răcire, iar în unele judeţe din zona de nord-est a ţării, pe 24 octombrie, şi în unele judeţe din zona de sud a ţării, pe 25 octombrie, a început să ningă!!! În ultimii 26 de ani, în sudul ţării nu s-a mai întâmplat să ningă de Sfântul Dumitru. Pe 26 octombrie 2014, culturile de rapiţă, indiferent de stadiul de dezvoltare, se aflau sub un strat de zăpadă de câţiva centimetri. Zăpada s-a menţinut şi în dimineaţa zilei de 27 octombrie.
Detalii despre evoluţia culturii de rapiţă şi apariţia dăunătorilor găsiţi în revista Recolte Bogate – noiembrie 2014!