Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 3

ȚARA UNDE FERMIERUL ÎNCASEAZĂ O SUBVENȚIE de 10 ORI MAI MARE DECÂT A FERMIERULUI ROMÂN!

Publicat: 19 martie 2017 - 17:46
Comenteaza   | Galerie   | Print | Trimite unui prieten

ȚARA CARE INVADEAZĂ EUROPA CU PORCI! În timp ce noi ne punem întrebări dacă ar trebui sau nu să fie sprijiniți financiar fermierii români care se ocupă de creșterea porcilor, piața din Europa este asaltată de carnea de porc provenită dintr-o țară în care sectorul de creștere a porcilor reprezintă 27,5% din agricultură. Datele pe care vi le prezentăm sunt furnizate de o sursă serioasă și credibilă, Comisia Europeană.

Politica Agricolă Comună (PAC) în țara ta este titlul sub care sunt prezentate date despre agricultura din mai multe state membre UE. Pentru că în ultimele zile s-a iscat un scandal de proporții în jurul acordării unei subvenții pentru crescătorii de porci din România, este vorba de programul 10.000 de euro=200 de capete de porci, am ales să vă punem la dispoziție datele despre agricultura din Danemarca. Este țara despre care se spune că inundă Europa cu lapte și că numărul porcilor din ferme l-ar fi depășit pe cel al oamenilor.

28,9% din populația Danemarcei locuiește în mediul rural. Sectorul agricol  este caracterizat prin ferme destul de mari, media este de 67,5 ha pentru o exploatație agricolă, comparativ cu media europeană care este de 16,1 ha. Agricultura din Danemarca este caracterizată prin exploatații mari: 20,3% din exploatații (38.830 exploatații în total) au mai mult de 100 de hectare, comparativ cu 3,1% în UE-28.

2,5% dintre agricultori sunt sub 35 de ani (5,9% în UE), în timp ce 24% sunt peste 64 de ani (30,6% în UE).

STRUCTURA AGRICULTURII

structura-danemarca_b

Sectorul de creștere a porcilor este cel mai mare, 27,5%

Până-n 2020, Danemarca va investi mai mult de 7 miliarde de euro în sectorul agricol și în zonele rurale. Prioritățile au fost definite la nivel european: locuri de muncă și creștere economică, durabilitate, modernizare, inovare și calitate. În același timp, Danemarca are flexibilitatea de a adapta atât plățile directe, cât și Programul de dezvoltare rurală nevoilor sale specifice. În acest context, guvernul danez a decis să transfere fonduri din pachetul său inițial de plată directă la fondurile de dezvoltare rurală: 5% în 2015, 6% în 2017, și 7% în anii următori (287 de milioane de euro în total vor fi transferate de la plățile directe către dezvoltare rurală).

Schema de plată unică pe suprafață (SAPS) va ajunge până-n 2019 o plată fixă pe hectar, un proces pe care Danemarca l-a demarat în urmă cu câțiva ani.

Pentru zonele cu constrângeri naturale, Danemarca alocă 0,3% din pachetul financiar primit de la Europa. Sunt ajutate fermele până-n 100 ha. Pentru sprijinul cuplat la bovine, Danemarca alocă 2,7%  - 2,8% din plafonul total pentru plățile directe. În conformitate cu regulile de modulare, Danemarca va reduce cu 5%, sumele de peste 150.000 de euro/beneficiar.

Danemarca își ajută fermierii să își comercializeze produsele lor cât mai bine. Sunt două cooperative agricole cu o tradiție puternică în această țară: Arla pentru producătorii de lapte și, cum era de așteptat, Danish Crown, pentru producătorii de carne de porc. Sunt printre cele mai mari cooperative din UE.

Programul de dezvoltare rurală 2014-2020 beneficiază de 919 milioane euro. Banii vor fi direcționați spre gestionarea resurselor naturale și a practicilor benefice pentru mediu și climă, dar și spre creșterea suprafețelor cultivate ecologic și sprijinirea fermelor de porci și de bovine. În ultimii cinci ani, investițiile în sectorul agricol au scăzut cu 50% în timp ce datoriile acumulate de exploatațiile agricole aproape că s-au dublat. Este motivul pentru care această țară vrea să-și susțină financiar fermierii care au probleme.

În  anul 2014,  44.270 de fermieri au încasat plăți directe în valoare totală de 917 milioane de euro. Din aceștia,  44,4% au primit subvenții de până-n 5.000 de euro. Diferența, în ce privește valoarea subvențiilor încasate, dintre fermierii danezi și cei români este uriașă. Pentru comparație, vom lua același an, 2014. Potrivit datelor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în campania 2014 au primit plăți directe 1.012.724 de fermieri, în valoare totală de 1.911.776.088 de euro.

Dacă împărțim suma totală la numărul de fermieri, în Danemarca ies cca 20.000  euro/fermier/an, în timp ce în România, operând aceeași împărțire, suma este de peste 10 ori mai mică, aprox. 1.900 euro/fermier/an. În România există un procent mic de fermieri care încasează sume uriașe din subvenții, în timp ce în Danemarca, din numărul total de fermieri, procentul cel mai mare este adjudecat de agricultorii care încasează subvenții de peste 5.000 de euro.

În  același an, în 2014, UE a cheltuit în jur de 9 milioane de euro pe măsuri de piață în Danemarca. Cei mai mulți bani au mers spre sectorul de fructe și legume și sectorul produselor lactate.

Peste 5.000 de fermieri danezi, cu o suprafață totală de 150.000 ha, se ocupă de agricultură ecologică. Piața produselor organice este bine dezvoltată în Danemarca, în 2014, vânzările cu amănuntul au fost în valoare de 912 milioane de euro (4% din totalul vânzărilor de pe piața europeană). Această țară își propune să dubleze, până în 2020, terenurile cultivate ecologic,  ceea ce implică o conversie de aproximativ 18 000 de hectare pe an.

Printre consumatorii din UE, consumatorii danezi cheltuie cel mai mult pe produsele ecologice, media este de 162 de euro/persoană, iar ponderea vânzărilor de produse organice pe totalul vânzărilor este estimat la 8% (cea mai mare din UE).

În octombrie 2015, din pachetul de ajutor suplimentar de 420 de milioane de euro, împărțit de Comisia Europeană statelor membre UE, pentru sectoarele aflate în dificultate, sectorul laptelui și al cărnii de porc, Danemarcei i-au revenit 11 milioane de euro. Aceeași sumă a revenit și României. Statele membre aveau posibilitatea să dubleze, de la bugetul național, această sumă. România nu a dublat-o și pentru că avem și foarte mulți fermieri, odată împărțiți banii, suma care i-a revenit unui fermier a fost ca o picătură într-un ocean. Danemarca a dublat suma și, cum ați observat, numărul fermierilor este evident mult mai mic decât în România, așa că au simțit acest sprijin financiar suplimentar.

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, publicat în ianuarie 2016, danezii consideră că agricultorii ar trebui să asigure bunăstarea animalelor din fermă (50% dintre respondenți au această opinie) și să protejeze mediul înconjurător. În plus, 61% dintre danezi cred că UE ar trebui să asigure "un mod durabil de a produce alimente".

Vizualizat: 5080 | Galerie   | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Video

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Vacile superproductive, dovada progresului genetic!

Cine şi-a făcut anul acesta timp pentru a vizita INDAGRA, expoziţia naţională de agriculută, a putut admira la standul Asociaţiei HolsteinRo câteva dintre cele mai performante vaci de lapte din România. Printre acestea, un exemplar aparţinând societăţii Panifcom Iaşi, administrată de Liviu Bălănici, care a încheiat cea de a doua lactaţie cu o producţie de 13.636 de litri, iar în primele 128 de zile din lactaţia a treia a ajuns la 6.800 de litri.

Lipsesc centrele de sacrificare permanente Cons DDA la Agromalim 2017 Bilanţul DLG InterMarketing pe final de an

Bancul zilei

Arborele

Arborele
Clienta: - Îmi place căţelul acesta şi aş vrea să-l cumpăr. Dar, spuneţi-mi, are pedigree? Detalii