SUBVENȚIILE APIA NU SUNT AJUTOARE SOCIALE! BANI MAI PUȚINI, OBLIGAȚII URIAȘE!

Clubul Fermierilor Români este în grupul de lucru de la Ministerul Agriculturii, care pregătește viitorul plan național strategic 2021-2027. Pe scurt, de acest plan atârnă toți banii fermierilor din România, subvenții și bani de investiții.

Deciziile care acum se negociază la Bruxelles vin să schimbe major felul în care vor fi organizate afacerile prin accesul la finanțare. Noua Politică Agricolă Comună își așteaptă începerea unui nou ciclu, 2021-2027. Comisia a lansat la 1 iunie 2018 un document programatic, reforma politicii agricole comune. Probabil, trebuia să scrie revoluția politicii agricole comune. De ce? Pentru că aici este un lucru pe care vreau să-l accentuez. Implicațiile sunt foarte mari, este un moment major în agricultura europeană care trebuie să asigure securitatea alimentară pentru 500 de milioane de locuitori.

Comisia propune trecerea de la ceea ce se numește conformitate, adică respectarea unor reguli, la performanță. Adică, nu mai e suficient să respect niște reguli ca să primesc subvenții, să mă dezvolt, să mă mențin competitiv, ci trebuie să-mi asum și să urmăresc realizarea unor indicatori care sunt de performanță, de mediu. Știți ce înseamnă asta? Cu o mână Comisia îți dă libertatea ca țară să-ți alegi din documentele astea care se numesc planuri naționale strategice, să-ți alegi niște indicatori, măsurile de atingere a lor, instrumentele de a măsura că i-ai atins și ei să te penalizeze dacă nu i-ai atins, să te ghideze. Remarcați o trecere importantă în felul în care vor fi distribuiți banii.

Mai e un aspect important. Cele două instrumente mari de finanțare ale Comisiei, cunoscute ca Pilonul 1 și Pilonul 2, plăți directe, programe de dezvoltare, vor trebui să lucreze integrat. E logic și este bine. Deci, de ce se întâmplă toate astea? Se întâmplă pentru că e o criză care provine din probleme la nivel global, care țin de mediu, schimbările climatice, probleme care se reflectă într-o scădere a productivității fermierilor europeni, în 10 ani a scăzut cu 10%. Cum se justifică asta? 2008-2018, 10% scădere productivitatea agriculturii. O explicație este că se aplică măsuri de mediu care restricționează. O volatilitate a prețurilor de până 400% pe anumite sectoare. Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu mai ești sigur, că transformi un business care era profitabil într-unul falimentar, din cauza acestei amplitudini a prețurilor. Toate astea reprezintă un context în care Comisia a lansat această reformă. Își schimbă structura de la respectarea de reguli la asumarea de indicatori de performanță. De către cine? De către fermieri. Cum fac ei asta? Obligă, împing fermierii să se implice de acum, din momentul în care se elaborează aceste planuri naționale strategice, adică, acești indicatori, să se implice în elaborarea lor.  

Clubul Fermierilor și-a exprimat intenția față de Ministerul Agriculturii, care decide asupra planului strategic, să facă parte din grupul de lucru, vrem să fim acolo și suntem pregătiți cu poziții pe diverse teme ale politicii agricole comune. Această reformă are câteva elemente principale și o să mă opresc asupra celor care impactează mult asupra fermierilor români. Rețineți, vă rog, că fermierii, și noi am început să facem asta prin discuții regionale cu autoritățile române, trebuie să se implice în elaborarea planurilor strategice pentru că ei vor fi cei care le vor implementa, ei vor lua banii sau vor fi penalizați cu bani, se vor dezvolta sau nu. Reforma asta vine cu niște constrângeri și stabilește niște lucruri. În primul rând, vine și ia în considerare un buget redus, ieșirea Marii Britanii (din UE n.r.), tendința de reducere din 2013 a bugetului comun, se anticipează o reducere de 12%, sunt elemente statistice. Între 2027, sfârșitul ciclului și 2020, sfârșitul ciclului anterior. Reducerea de 12% a bugetului pe agricultură. Pentru Pilonul 1 (plăți directe fermieri n.r.) se vorbește de o reducere cu 8%, pentru România, sunt condiții diferite, și aproape 23% mai puțini bani pe proiecte (Pilonul 2 dezvoltare rurală n.r.).

Mai puțini bani, măsuri mai dure de mediu și mai mulți bani pentru mediu, asta înseamnă că e un angajament de mediu pus în documentul de reformă de 40% din anvelopa PAC, din banii pentru PAC. 40% trebuie să fie pe măsuri de mediu. Asta obligă fermierii români performanți să producă mai curat, mai bine și să se pregătească să valorifice aceste finanțări. Altfel, vor fi bani pierduți. Ce mai spune politica agricolă comună? Spune că tinerii trebuie încurajați. De ce? E o medie europeană de sub 7%, așa apare în statistici, de fermieri sub 35 de ani. E foarte puțin! Deci, populația e îmbătrânită, avem peste vârsta de 50 de ani mai mult de 52% din populația din agricultură și mai puțin de 7% tineri sub 35 de ani. Asta e o problemă importantă și-n România. Țara noastră menționează 11%-13% tineri sub 35 de ani, dar este încă foarte puțin. Politica agricolă comună vine să încurajeze lucrul ăsta. Ce mai vine să susțină? Inovație și tehnologie. De ce? Cu inovație și tehnologie cresc competitivitatea, respect și mediu. Este calea, a explicat Florian Ciolacu (în foto), director executiv al Clubului Fermierilor Români, duminică, la emisiunea Viața satului, TVR1.

"PLAFONAREA SUBVENȚIILOR NU ÎNSEAMNĂ SĂ IEI DE LA BOGAȚI ȘI SĂ DAI LA SĂRACI"

Florian Ciolacu a vorbit și despre plafonarea plăților directe pe exploatație agricolă și beneficiar la suma de 100.000 de euro.

Sunt câteva teme care ne afectează direct ca fermieri români performanți. Și una este plafonarea, asupra căreia s-a discutat foarte mult. Este o măsură care se aplică deja de ani mulți în unele țări, altele optînd pe ceea ce se numește plata redistributivă. Adică, se ia din bugetul destinat plăților directe, un 5% minim, și se distribuie între fermele până la 30 de hectare ca să le sprijine, să primească subvenții. Plafonarea pentru România, care are un sistem special, care și-a dovedit deja prin producțiile și locul fruntaș sau primul loc în producții agricole pe anumite culturi, pentru România va funcționa ca un mecanism extrem de negativ. Și o să vă spun poziția noastră. Această plafonare înseamnă să limitezi, indiferent de suprafața exploatațiilor, la 100.000 de euro, deci între 60.000 și 100.000 de euro pe paliere și se reduce până la 100%, scoțînd de aici anumite cheltuieli pe care dânșii (Comisia Europeană n.r.) le consideră eligibile, ce vorbim acum e un proiect, nu e încă o decizie, cheltuieli de salarii, parțial sau total, 50% propune Parlamentul.

Această plafonare nu este despre a lua de la bogații și a da la săraci cum se vehiculează. Este o teză falsă și ea, în România, va stopa un proces prin care fermele profesioniste, capabile să producă hrană curată, să o facă în mod sustenabil, și anul ăsta, și la anul, și peste 5 ani, multă și de calitate, la prețuri accesibile. Știți ce am spus aici? Cele 5 principii pe care Comisia le-a stabilit pentru subvenții. Deci, subvențiile pentru asta se dau, pentru securitate alimentară. Subvențiile nu sunt sociale.

Această plafonare va opri creșterea acestor ferme, să-și dezvolte procese de valoare adăugată. Noi exportăm multă masă vegetală. Nu ne plângem, asta se întâmplă. Producem foarte mult porumb, dar avem un deficit în balanță, în defavoarea României, importăm produse agroalimentare. Importăm pâine congelată, biscuiți, făină și altele. Acest proces de plafonare care, în momentul ăsta, a fost calculat de diverse instituții pe baze neactualizate, adică s-au luat date de referință din 2016-2017 când valoarea subvenției (plata pe suprafață n.r.) era 170 de euro pe hectar, acum e 195 de euro, și s-au făcut calcule. Va afecta puțin, 200 de milioane, dar poate afectează 400 de milioane. Trebuie făcute calcule foarte riguroase de către specialiști care au acces la aceste date la nivel național astfel încât să vedem exact impactul material. Dar impactul asupra business-ului vi-l spunem din discuțiile directe cu fermieri, antreprenori, membrii ai Clubului. Orice fermier care acum produce într-o fermă vegetală, e competitiv, are capacitatea să producă și să facă profit, nu va mai fi tentat, în măsura în care pierde din aceste subvenții, să-și asume riscul unor investiții, de a face noi afaceri. De ce? Pentru că, pe de o parte, ai o volatilitate a prețurilor, vezi că e o tendință de scădere a productivității, deci sunt lucruri negative, iar, pe de altă parte, vezi că-ți scad subvențiile, a adăugat directorul executiv al Clubului Fermierilor.