EGALI LA SUBVENȚII CU FERMIERII DIN STATE VECHI UE! România trebuie să pună presiune la orice întâlnire pentru a sprijini demersul de egalizare a plăților directe, declară europarlamentarul Laurențiu Rebega (Pro România), într-un comunicat transmis pentru media. Europarlamentarul insistă ca România, cât timp se află la Președinția Consiliului UE, să rezolve această chestiune a subvențiilor. Adică, fermierii români să beneficieze de subvenții pe suprafață la fel de mari ca ale fermierilor din statele vechi membre UE.
Europarlamentarul Laurențiu Rebega (Pro România), membru în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, insistă ca pe timpul celor 6 luni, cât România deține Președinția Consiliului UE, subvențiile pe suprafață ale fermierilor români să ajungă la nivelul sumelor pe care le încasează pe hectar fermierii din Franța, Olanda, Belgia, etc. state membre vechi în UE, unde agricultorii beneficiază de sume mai mari pe hectar decât cele încasate de fermierii noștri.
Această chestiune (egalizarea plăților directe n.r.) este foarte importantă pentru mine și aș dori să fie rezolvată pe ultima sută de metri, pe perioada președinției românești a Consiliului. Indiferent că se va ajunge la un text adoptat doar în cadrul actualei Comisii pentru agricultură, sau că se va vota în plenul Parlamentului, experții trimiși de către Ministerul Agriculturii din România trebuie să pună presiune oriunde pot, la orice întâlnire cu ceilalți reprezentați, pentru a sprijini acest demers de egalizare a plăților directe, a spus europarlamentarul, în comunicatul transmis media.
Trebuie să examinăm aproape 7000 de amendamente prezentate la propunerea de reformă a PAC! Logic, avem nevoie de mai mult timp pentru reforma PAC post-2020, motiv pentru care trebuie să extindem actuala politică agricolă europeană timp de cel puțin doi ani. Nu ar fi corect să ne grăbim doar ca să satisfacem timpii procedurali și să luam decizii care să afecteze negativ fermierii. Nu putem decide reformarea politicii agricole comune în „întuneric”. De ce „întuneric”? Pentru că există încă doua semne mari de întrebare la nivel european. Primul - trebuie să înțelegem cum se va sfârși cu Brexit-ul. S-a lucrat la un acord în cadrul comerțului agroalimentar între cele două părți ale Canalului Mânecii, în care protejarea și recunoașterea indicațiilor geografice va fi menținută, dar, dacă acordul de ieșire a Marii Britanii nu va fi votat, trebuie văzut cum putem acționa pentru a proteja producătorii europeni și nu numai. Al doilea semn de întrebare în ceea ce privește PAC post-2020 este că trebuie să cunoaștem și conținutul cadrului de planificare financiară a UE 2021-2027, deoarece PAC nu poate și nu trebuie să fie sacrificată pentru alte politici din punct de vedere financiar, explică europarlamentarul.
În ceea ce privește conținutul reformei, europarlamentarul Pro România spune că Executivul ”a propus un fel de centralizare a deciziilor la nivel național, cu care sunt de acord, dar depinde cum. Mie mi se pare că Executivul comunitar vrea să transfere Statelor membre responsabilități pe care acestea nu sunt pregătite să le gestioneze”.
Anul trecut a intrat în vigoare regulamentul Omnibus.
Noile norme au confirmat, de asemenea, principiul identificării fermierilor "adevărați", ca beneficiari pentru ajutoarelor financiare, oferindu-le mijloace mai accesibile de protecție împotriva riscurilor climatice și a unui eventual colaps al veniturilor. Regulile Omnibus nu au omis tinerii fermieri sub 40 de ani, oferind un ajutor cuplat la producția la combaterea crizei, în plus față de consolidarea poziției lor în contractele în lanțul de aprovizionare agroalimentară. Consumatorii nu au fost uitați nici ei și continuă să fie în centrul preocupărilor membrilor Comisiei din care fac parte: încercând să-i aducă înapoi la alimente sănătoase și pentru a promova etichetarea nutrițională. În acești aproape cinci ani de mandat, se văd beneficiile atât față de agricultori, cât și față de consumatori, mai spune Rebega.