SUBVENȚIE mai MARE pentru ACEȘTI FERMIERI!

Odată cu dispariția sprijinului  financiar pentru zonele montane, fermierii care cresc animale în munte au rămas doar cu subvenția pe suprafață. Cât privește subvenția pe cap de animal, mulți dintre ei încasează doar ajutorul național tranzitoriu pentru că nu au cum să se încadreze la criteriile de eligibilitate pentru sprijinul cuplat, pentru care este alocată o sumă mult mai mare.

Dăm un singur exemplu. Ajutorul național tranzitoriu pentru vaca de lapte este 24,36 euro/tona de lapte livrată, adică 107,51 lei, pe când sprijinul cuplat pentru vacile de lapte ajunge la 826 euro/cap de animal, adică 3.649 lei/cap de animal. Fermierii au discutat cu primul ministru Dacian Cioloș și cu ministrul agriculturii Achim Irimescu, la întâlnirea de la Sibiu, din 11 august 2016, să se acorde o subvenție mai mare pe pășune pentru crescătorii de animale din zona montană.

Nu este corect ca un utilizator de pajiște care doar cosește și vinde fânul o dată pe an să beneficieze de aceeși sumă. Valoarea subvenției pe pășune este de cca 150 euro/ha/an și poate să crească dacă fermierii accesează pachetele de agro-mediu, de exemplu, pachetul 1 pajiști de înaltă valoare naturală, măsura 10, cu un cuantum de 93 euro/ha/an.

În programarea 2007-2013 era acea schemă care prevedea acordarea unor sume de bani pentru zonele cu constrângeri naturale și am avut acel sprijin la vaca de lapte la vaca de carne și la  oaie. Avem obligativitatea, prin regulament, ca din Pilonul 2 din Pilonul de dezvoltare, 30% să ducem pe susținerea zonelor cu constrângeri naturale, ceea ce înseamnă 2,4 miliarde de euro. Atenție! Avem cu 11% mai mari sumele alocate în acest segment decât în perioada 2007-2013 când am dat înapoi, la Uniunea Europeană, pentru că nu am fost în stare să-i folosim, să-i dăm fermierilor, 300 de milioane de lei.

Acum trebuie să venim cu niște scheme diferențiate pe zonele cu constrângeri naturale ca să dăm ceva și pentru fermierul mic care nu intră la sprijinul cuplat sau la alte scheme de plată. Nu se pune problema că acest fermier mic nu vrea să crească mai multe vaci acolo, nu-i permite zona, și nu este normal ca la cel care dă cu coasa, zice că dă cu coasa pe o pajiște, să-i dai aceeași sumă pe suprafață cum îi dai celui care exploatează pajiștea respectivă cu animalele în proprietate. Și atunci aici se va face o susținere indirectă a animalelor pe suprafața respectivă față de cel care dă cu coasa și stă în apartament, la etajul 10, în centrul orașului, a declarat Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România, exclusiv pentru AGROINFO, imediat după terminarea întâlnirii cu premierul.

ZONA DEFAVORIZATĂ DIN ROMÂNIA A CRESCUT!

În România au crescut zonele cu constrângeri naturale, față de  2013 suprafața a crescut cu 37 – 38%, pentru că au intrat inclusiv zonele cu secetă. Bărăganul, dacă vreți, este zonă cu constrângeri naturale pentru că se aplică 8 criterii față de cele două pe care le-am avut și care erau panta și altitudinea. Acum avem 8 criterii de eligibilitate. Noi, România nu ne-am făcut treaba cum trebuie. Studiul zonelor l-a făcut Institutul de Pedologie, Ministerul Agriculturii trebuia să-l ia, să-l cumpere de acolo și să-l aplice. Au aplicat după cum au gândit ei. Este o hartă pe care o am de la Institutul de Pedologie și unde se vede foarte clar ce înseamnă zone cu constrângeri naturale, delimitate foarte clar pe structură de sol, pe secetă, pe altitudine, pe pantă, pe cele 8 criterii de eligibilitate pe care le avem pe constrângeri, adaugă Frânc.