Agenţia Domeniilor Statului (ADS) s-ar putea transforma într-o bancă funciară, care ar putea negocia şi cumpăra terenuri agricole în vederea comasării, a declarat, joi, 19 mai a.c., ministrul Agriculturii, Valeriu Tabară, la o conferinţă privind comasarea terenurilor agricole.
"Avem câteva iniţiative legislative pentru comasarea terenurilor agricole, printre care şi reorganizarea ADS, care ar putea deveni un actor în piaţa funciară şi un depozitar a tot ceea ce înseamnă rezerve de fond funciar şi am putea porni de la patrimoniul pe care îl deţine deja, de 400.000 de hectare, proprietate publică a statului. Am putea să intrăm chiar cu toată suprafaţa aflată în proprietatea publică a statului", a spus Tabără, citat de Agerpres.
Ce este o bancă funciară?
Potrivit datelor furnizate de experţii olandezi care au participat la întâlnire, o bancă funciară se poate ocupa cu achiziţia structurală şi administrarea temporară a terenurilor în zona rurală, cu scopul de a redistribui sau arenda aceste terenuri în vederea îmbunătăţirii structurii agricole sau realocării acestora către un alt scop de interes general.
În aceste condiţii, noua structură ar putea negocia cumpărarea oricărui teren agricol, dar numai în vederea comasării.
Adrian Rădulescu: Comasarea are nevoie şi de un credit funciar
Secretarul de stat Adrian Rădulescu a precizat că ministerul lucrează la o iniţiativă legislativă privind comasarea, dar care ar trebui să ofere întâietate arendaşului, în cazul cumpărării unui teren, şi pe urmă statului. Acesta a mai subliniat că ar fi nevoie, de asemenea, de o lege a creditului funciar, dar şi că deciziile de punere în aplicare a acestor instrumente sunt politice, nu tehnice.
„ADS nu va face afaceri cu terenurile agricole, nu le va exploata, ci le va cumpăra pentru comasare. Ca ADS să devină o bancă funciară mai trebuie câteva drepturi în legislaţia românească, respectiv dreptul de preemţiune în cazul cumpărării terenurilor agricole, al arendaşului şi vecinilor din zonă, ulterior şi dreptul de preemţiune al statului. De asemenea, fără un credit funciar, acest sistem nu poate funcţiona pentru că fermierii români sunt săraci. Noi am pregătit legislaţia în acest domeniu, dar din păcate, de multe ori, decizia nu este una tehnică, ci una politică, pentru a putea aplica astfel de instrumente. Trebuie să avem însă şi o lege a creditului funciar, pentru că fermierii sunt decapitalizaţi", a explicat Rădulescu.
APIA: Aproape 900 de mii de fermieri au între 1 şi 5 ha
Cele mai recente date ale APIA arată că, în perioada 2007-2010, s-a constatat o scădere a numărului de fermieri care au solicitat plăţi pe suprafaţă, de la 1,236 milioane în 2007, la 1,092 milioane anul trecut.
De asemenea, a scăzut şi numărul fermierilor care deţin exploataţii cu suprafeţe cuprinse între 1 şi 5 ha, de la un milion, la 879.380 de fermieri în 2010. Numărul fermierilor care deţineau mai puţin de un hectar a scăzut până la 1.663 anul trecut, de la 4.961 în 2007.
Conferinţa cu tema "Comasarea terenurilor: pot fi 'băncile funciare' un instrument pentru dezvoltarea agriculturii româneşti?” a fost organizată de Ministerul Agriculturii în parteneriat cu Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti şi Camera de Comerţ Olandeză-Română. La eveniment au participat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Tanya van Gool, precum şi directorul general al APIA, Florin Faur, directorul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), Victor Grigorescu, precum şi reprezentantul Serviciului pentru Managementul Terenurilor şi al Apelor din Ministerul Afacerilor Economice, Agriculturii şi Inovaţiei din Olanda, Frank van Holst.