ȘEFUL APIA: FERMIERUL ROMÂN ar trebui să ia SUBVENȚIILE doar cu BULETINUL!

Doi dintre cei mai mari fermieri ai României i-au dezvăluit, într-o discuție aprinsă, directorului general al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) ce se întâmplă, în realitate, cu o parte importantă din banii pe care APIA îi împarte sub formă de subvenții fermierilor români. Aberațiile legislative duc la situații de-a dreptul incredibile.

Schema de plată redistributivă inițiată cu scopul de a comasa terenurile agricole din țara noastră ar avea tocmai un efect invers. Adică, banii ajung la cine nu trebuie, terenurile nu sunt comasate, ba, dimpotrivă ar fi mai tare fărămițate.

Cum poți să dai o subvenție care depășește de 2-3 ori recolta care o obții?! Au fost niște norocoși anul ăsta care au luat la bani la care nu au sperat în viața lor pentru că așa ați hotărât dumneavoastră. Nu am înțeles niciodată de ce subvenția o dați pe mai multe categorii, de la 1 ha la 5 ha, de la 5 ha la 30 ha?! (Laurențiu Baciu se referă la plata redistributivă acordată fermierilor cu scopul comasării terenurilor. De la 1 ha la 5 ha este 5 euro/ha, iar de la 5 ha la 30 ha va fi anul acesta cca 48 euro/ha n.r.). (...)

De ce ați dat banii diferențiat? V-a folosit să dați încă 50 și ceva de euro? Pentru ca unii să bage banii dintr-un buzunar în altul?! Acum ați primit cererile, ați observat cumva că au crescut suprafețele la acele ferme? Pentru că ăsta a fost principalul motiv: comasarea. Nu au crescut suprafețele! De ce mai dați și anul ăsta în plus? Faceți protecție socială, i-a spus Laurențiu Baciu șefului APIA, vineri, 7 octombrie, la o conferință organizată de Business Mark.

Fermierul Nicușor Șerban a intervenit în discuția dintre șeful APIA și președintele LAPAR și a spus care este consecința acestei prostii numită plata redistributivă.

Practic, scopul care a fost pentru comasare nu face decât să ducă la comasarea prin decomasare. Vă explic foarte clar. Cel cu 20 de hectare care primește subvenție o dată și jumătate decât primește o fermă cu 200-300 ha cu ce credeți că face comasare? Cu pământ pe care-l fură, în ghilimele, de la cel cu 200-300 ha. Pentru că se duce la proprietar și-i spune: prietene, eu pot să-ți dau mai mare arendă pentru că iau mai mulți bani de la APIA. Dă mie terenul! Și sigur că proprietarul îi dă ăluia care dă mai mult. De ce-i dă mai mult? Pentru că e performant?! Nu. Îi dau domnii de la Comisia Europeană și de la APIA mai mult. Deci, nu am stabilit ca această comasare să o facem prin distrugerea celor care au făcut eforturi 20 de ani să facă exploatații viabile, a spus fermierul Nicușor Șerban.

Cu subvențiile din zootehnie s-ar întâmpla lucruri și mai grave. Adevărații crescători de animale plâng pe la ușile APIA că nu mai au cu ce să-și hrănească vacile, în timp ce unii ar cumpăra pașapoarte de animale moarte și ar încasa subvențiile APIA.

Cu grija instituției (APIA n.r.) se dau miliarde de euro unde nu trebuie. Întâmplător, acum câteva zile, foarte întâmplător, un cetățean dintr-o localitate căuta să cumpere pașaport de animale. Deci, a auzit că și-a tăiat unul vițelul și l-a întrebat: pașaportul unde-i? Îți dau 50 de lei, dă și mie pașaportul. Eu mi-am pus întrebarea: ce face cu pașaportul ăsta? Dar cei angrenați: îți spun eu, se duce și declară la APIA și ia banii, că are vaci, a dezvăluit Laurențiu Baciu.

Laurențiu Baciu (stânga), Adrian Pintea, șeful APIA (mijloc), Nicușor Șerban (dreapta)

ȘEFUL APIA SPUNE CĂ FERMIERUL AR TREBUI SĂ CEARĂ SUBVENȚII DOAR CU BULETINUL

Cumpărarea pașapoartelor. Mă întreb și eu: ce face cu el? Nu înseamnă că, dacă ai pașaport, vii la APIA și APIA îți dă banii. La Comisia Europeană, acum două săptămâni, am avut o bilaterală. Fermierul X a respectat regulamentul european, dar a avut o problemă cu legislația noastră. Unul dintre auditorii cu care am stat de vorbă, un austriac, a spus: ok, dar de ce veniți la noi dacă problema este la voi în curte?! Într-adevăr, așa este.

Marea problemă: unu, dacă ar fi cadastru, iar doi, toate bazele de date ar trebui să fie interconectate și ar fi mai ușor și pentru cetățenii care vin la APIA. Suntem o instituție mare, care cu bune, cu rele, absoarbe între 95% și 100% din fondurile alocate pe baza legislației care e în vigoare. APIA nu legiferează, pune în aplicare legile puse la dispoziție.

Dacă ar fi toate bazele de date interconectate, categoric fermierul ar veni la APIA doar cu buletinul și cu contul și restul le-am putea noi lua. Dacă ne referim la 2015, un an cu mari probleme, am început cu lipsa Registrului agricol, care a apărut abia în toamnă. Dacă acel registru ar fi electronic și conectat la baza de date APIA, categoric ar fi mult mai ușor și pentru funcționarii noștri.

Comparînd cele două agenții, AFIR (Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale n.r.) și APIA, APIA lucrează cu cetățeni de toate felurile, de la cel cu două clase până la medici, ingineri. Normal că lucrezi foarte greu față de colegii de la AFIR. Ei au interfață consultanții care pun la dispoziție toate informațiile și vii cu temele făcute. La AFIR e grilă ca la școala de șoferi, a spus Adrian Pintea, directorul general APIA.