Odată ce am trecut în a doua decadă a lunii lui Cuptor, campania de seceriş capătă mai multă consistenţă; ritm şi o bună organizare.
În partea de nord a Moldovei, pe măsură ce lanurile de grâu ajung la maturitatea de recoltare şi umiditatea boabelor scade sub 16 la sută, flotilele de combine intră imediat în activitate.
Combinierii, eroii campaniilor agricole
Ritm intens de lucru la recoltatul rapiţei pentru ulei şi în ferma medicului veterinar Marian Theodor Topală. Combina Laverda, mânuită cu pricepere de mecanizatorul Mihai Bulbuc, aduna recolta de pe ultimele suprafeţe dintr-o solă situată la Drumul European E 58, în apropiere de Târgu Frumos, judeţul Iaşi. Printre agronomii cu experienţă există o vorbă care spune că mecanizatorii sunt eroii câmpurilor, ai campaniilor agricole. Şi nu greşesc.
De câteva zile, Mihai Bulbuc coboară de pe combină la crucea nopţii - 00,30 – 1,00. Mâine va trebui să intre într-un lan de grâu copt. Ştie că este o cultură destul de rezistentă la scuturare. De aceea, va ridica turaţia tobei combinei la 1.000-1.100 rot/min, iar deschiderea acesteia (distanţa între bătător şi contrabătător) o va ajusta mereu pentru a evita spargerea boabelor sau rămânerea acestora nedislocate în spice. De asemenea, mecanizatorul va avea grijă ca înălţimea miriştei să nu fie mai mare de 12-15 cm şi rabatorul să atingă spicele în treimea superioară, fără a le “pieptăna” sau a le rupe.
„În seara asta vom finaliza de strâns rapiţa din câmp. Am cultivat o suprafaţă de teren de 120 hectare cu hibrizi de la Monsanto. Producţia este de aproape 4 tone/ha”, ne-a declarat fermierul ieşean.
Orz nu a avut în cultură Marian Theodor Topală. La grâu a ales să semene sămânţă din două soiuri; unul străin, Ştefanos, şi celălalt, Miranda, creaţie românească realizată la Institutul de la Fundulea, cultivat ca lot semincer.
Din cauza ninsorii din aprilie, cu 500 kg/ha mai puţină rapiţă
„Nu pot să evaluez producţia de boabe până ce nu intru cu combina în lan. Şi la rapiţă am zis că poate scot mai mult, dar ninsoarea din luna aprilie şi-a spus cuvântul şi ne-a luat cam 500 kg în medie la hectar”, a susţinut producătorul agricol din Iaşi.
Campanie cu emoţie
Acesta a continat: „Campania merge cu emoţie pentru că nu ştii cum evoluează vremea; îs ploile astea de vară care nu ştii când şi cum vin. Aicea la noi sunt un pic mai periculoase, sunt însoţite de grindină, de furtuni, de vijelie. Până acum am avut noroc; m-am strecurat printr ele, m-au ocolit. Dacă ne ajută Dumnezeu, într-o săptămână - sau cel târziu în jurul datei de 20 iulie - , terminăm campania de recoltat semănăturile de toamnă”.
Potrivit aprecierii sale, culturile de primăvară sunt mulţumitoare, în sensul că stadiul de dezvoltare a plantelor agricole este corespunzător perioadei în care ne aflăm. Au căzut precipitaţii la timp, în comparaţie cu alte zone ale judeţului, unde fermieri nu au fost chiar atât de norocoşi.
După rapiţă, o lucrare de dezmiriştire
Fermierul nu se prea grăbeşte la ogoare. Ne dezvăluie faptul că pe terenurile care au fost ocupate de rapiţă va pune în mişcare un dezmiriştitor să toace resturile vegetale pentru că acolo vrea să semene porumb şi atunci o să realizeze arătura adâncă mai spre toamnă.