SCUTIȚI DE REGULI LA SUBVENȚII! LISTA ȚĂRILOR UNDE SECETA NU ARDE BANII FERMIERILOR!

În zonele unde pământul a fost pârjolit de secetă, fermierilor li s-au înjumățit producțiile la hectar. Agricultorii din Buzău au declarat la PRO TV că producția de grâu a scăzut față de anul trecut la jumătate, de la 5-6 tone pe hectar la 3 tone pe hectar. Situația este dramatică și la porumb, de la 10-12 tone de boabe la hectar la 7-8 tone la hectar. Și animalele au de suferit. În multe zone din țară, crescătorii se plâng că pășunile s-au uscat.

În timpul în care fermierii români nu știu de unde să-și recupereze paguba, alte țări lovite de secetă au notificat Comisia Europeană și au cerut derogare de la respectarea anumitor reguli pentru subvențiile agricole. Despre România, nimic. Nu e pe listă. Fermierii noștri sunt într-o situație ingrată, ca de obicei, au culturile agricole lovite de secetă, mulți dintre ei nu pot să are pământul atât de uscat este, nu pot pregăti terenul pentru culturile de primăvară, dar sunt obligați să respecte regulile pentru subvențiile APIA dacă vor să-și încaseze pentru acest an banii care li se cuvin. Niciun fel de derogare de la regulile APIA pentru fermierii români!

Pe 4 septembrie 2019, Comisia Europeană a luat o decizie prin care se autorizează unele derogări de la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și de la Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei în ceea ce privește punerea în aplicare a anumitor condiții referitoare la plata pentru înverzire pentru anul de cerere 2019 în Belgia, Spania, Franța, Lituania, Polonia și Portugalia.

AGROINFO a obținut acest document oficial.

Belgia, Spania, Franța, Lituania, Polonia și Portugalia au informat Comisia că seceta extremă cu care s-au confruntat în primăvară și vară a avut efecte cumulative în detrimentul activității agricole, afectând producția de vegetație folosită pentru hrana animalelor, în special pășunile și pajiștile.

Ca urmare a secetei extreme, sectorul creșterii animalelor s-a confruntat cu o penurie de furaje și nu a putut să-și formeze rezerve. Aceste evenimente au creat îngrijorări, în special din cauza creșterii costurilor ca urmare a producției scăzute, ceea ce reprezintă un risc pentru viabilitatea exploatațiilor în cauză.

Pentru a permite fermierilor din zonele afectate să folosească la maximum zonele disponibile pentru a-și hrăni animalele, Belgia, Spania, Franța, Lituania, Polonia și Portugalia au solicitat autorizarea de a deroga de la anumite condiții legate de plata pentru înverzire în ceea ce privește terenurile lăsate în pârloagă care au fost declarate ca îndeplinind cerințele referitoare la diversificarea culturilor sau la zonele de interes ecologic în conformitate cu articolul 44 alineatul (4) și, respectiv, cu articolul 46 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

Din aceleași motive, Belgia, Franța, Lituania și Polonia au solicitat autorizarea de a deroga de la anumite condiții legate de plata pentru înverzire în ceea ce privește zonele acoperite de culturi vegetale sau de strat vegetal care au fost declarate ca îndeplinind cerințele referitoare la zonele de interes ecologic în conformitate cu articolul 46 alineatul (2) primul paragraf litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.

Dealtfel, unii fermieri din Franța, Lituania și Polonia nu au reușit să semene culturi secundare sau strat vegetal la momentul potrivit, din cauza condițiilor meteorologice extreme, care au făcut ca solul să nu fie în starea potrivită pentru lucrările pregătitoare. Așadar, fără o scurtare a perioadei în care trebuie să existe zonele cu culturi secundare, va fi dificilă punerea în aplicare a planurilor de cultivare ale fermierilor, în special în cazurile în care fermierii plănuiesc să semene ulterior culturi de iarnă. După trecerea momentului optim, fermierii riscă să fie obligați să semene culturi de iarnă în condiții proaste, periclitând astfel producția viitoare a culturilor în cauză.

Având în vedere severitatea secetei din 2019 în zonele afectate și consecințele ei, este adecvat să se prevadă derogări de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește terenurile lăsate în pârloagă în scopul diversificării culturilor, de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 în ceea ce privește terenurile lăsate pârloagă pentru calificarea ca zone de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de la articolul 45 alineatul (9) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 în ceea ce privește zonele acoperite de culturi secundare sau de strat vegetal pentru calificarea ca zone de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2) primul paragraf litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013. (.....)

(1) Prin derogare de la articolul 44 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, Belgia, Spania, Franța, Lituania, Polonia și Portugalia pot decide, pentru anul de cerere 2019, ca terenurile lăsate în pârloagă să fie considerate o cultură distinctă, chiar dacă terenurile în cauză au fost folosite pentru pășunat sau recoltare în scopuri de producție.

(2) Prin derogare de la articolul 45 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, Belgia, Spania, Franța, Lituania, Polonia și Portugalia pot decide, pentru anul de cerere 2019, ca terenurile lăsate în pârloagă să fie considerate zone de interes ecologic în temeiul articolului 46 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, chiar dacă terenurile în cauză au fost folosite pentru pășunat sau recoltare în scopuri de producție.

(3) Prin derogare de la articolul 45 alineatul (9) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, pentru anul de cerere 2019, Belgia, Franța, Lituania și Polonia pot decide oricare dintre următoarele, pentru calificarea ca zone de interes ecologic în conformitate cu articolul 46 alineatul (2) primul paragraf litera (i) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013:

(a) că zonele acoperite de culturi secundare sau de strat vegetal pot fi stabilite fără semănarea unui amestec de specii de cultură, cu condiția ca speciile semănate să fie iarbă sau alte furaje erbacee;
(b) că zonele acoperite de culturi secundare sau de strat vegetal pot include zone acoperite de culturi de iarnă semănate toamna în mod normal în vederea recoltării de furaje sau a pășunatului.

(4) Prin derogare de la alineatul 45 alineatul (9) al doilea paragraf din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, Franța, Lituania și Polonia pot scurta, pentru anul de cerere 2019, perioada minimă obligatorie în care trebuie să existe zonele acoperite de culturi secundare sau de strat vegetal în conformitate cu dispoziția respectivă, cu condiția semănării ulterioare a unei culturi de iarnă.

Deciziile se aplică doar zonelor în care se află efectivele de animale afectate sau, în cazul articolului 1 alineatul (4), doar zonelor în care solul nu a fost în starea potrivită la momentul relevant pentru lucrările pregătitoare anterioare semănării, făcând imposibilă respectarea articolului 45 alineatul (9) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014, și care sunt recunoscute în mod oficial de autoritățile competente din Belgia, Spania, Franța, Lituania, Polonia și Portugalia ca fiind afectate în 2019 de secetă extremă, se arată în Decizia Comisiei Europene.

Autoritățile din România consideră, probabil, că la noi nu e secetă extremă, că pământul nu a crăpat de atâta secetă și poate fi pregătit pentru semănat, că pășunile nu s-au uscat și animalele au ce mânca, iar fermierii pot să respecte toate regulile pentru plata pe înverzire. Altfel, responsabile, competente și dornice să sprijine fermierii, cum spun că sunt, ar fi notificat Comisia Europeană și ar fi cerut derogare și pentru fermierii români de la respectarea anumitor reguli pentru subvențiile europene.

Vă reamintim că plata pe înverzire are o valoare importantă la hectar și contează mult la creșterea subvenției pe hectar. Pentru anul 2018, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pe înverzire este de 58,2361 euro/ha = 271,6015 lei/ha.