România va avea cel mai bun an agricol din 2004 încoace, pe baza cerealelor

Foarte mulţi agricultori continuă să lucreze în România câteva hectare, însă datele statistice arată că în ultimii opt ani numărul fermelor de subzistenţă s-a redus cu 700.000.

În opt ani România va reuşi să echilibreze balanţa comercială externă
Vor mai trece, însă, opt ani până când România va deveni exportator net de alimente, au fost concluziile unei reuniuni organizate de Ziarul Financiar, la care au participat experţi în domeniu.
În agricultură se mişcă în fiecare an peste 7 miliarde euro, însă acest an ar putea aduce valoarea producţiei agricole către 10 miliarde euro având în vedere producţiile-record, dar şi ca urmare a preţurilor la grâu si porumb. „Producţiile pentru cerealele păioase au crescut în 2010 medie cu 10%, pentru porumb creşterea va fi de 15%, iar pentru floarea-soarelui de peste 20%”, spune Florin Beiu.

Primele date arată că agricultorii au recoltat în acest an circa şapte milioane de tone de grâu, cu 23% mai mult faţă de anul anterior, creşterea datorându-se celor mai mari randamente la hectar din ultimii zece ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Recolta de grâu din acest an va aduce în buzunarele agricultorilor în total 1,4 miliarde de euro, de două ori mai mult decât în anul anterior.
Deşi exporturile de produse agroalimentare au crescut în ultimii trei ani cu un ritm de 50% pe an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar deficitul în comerţul internaţional cu alimente este la o treime faţă de acum trei ani, vor mai trece opt ani până când România va deveni exportator net de alimente, au concluzionat participanţii la reuniune. În opt ani România va reuşi să echilibreze balanţa comercială externă pentru produsele agroalimentare, au susţinut experţii.

„Familia de ţărani tineri nu mai există”
Sorin Minea, patron al unei afaceri de 47 milioane euro în industria mezelurilor, a subliniat că agricultura românească stă pe loc şi din cauza faptului că fermierii români sunt bătrâni şi nu îşi mai pot lucra terenurile. „Familia de ţărani tineri nu mai există. Au plecat înainte de 1989 la oraş, când au fost mutaţi, pentru ca în ultimii ani să mai plece un val în străinătate”, a explicat el, citat de Ziarul Financiar.

Vârsta înaintată a fermierilor români este şi unul din motivele pentru care 1 milion de hectare de teren agricol rămân în fiecare an pradă buruienilor. În acest an 880.000 de hectare vor rămâne nelucrate pe lângă alte 1,2 milioane care sunt în repaos, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

sursa: Agerpres