RAPORT OFICIAL AL CURȚII DE CONTURI EUROPENE! PLĂȚILE CĂTRE FERMIERI, EROARE sub 2%!

Potrivit ultimului raport anual al Curții de Conturi Europene, prezentat joi, 28 septembrie 2017, s-a observat o ameliorare susținută în ceea ce privește nivelul de eroare estimat pentru plățile efectuate din bugetul UE în anul 2016.

Aproximativ jumătate din cheltuielile UE auditate în 2016 s-au situat sub pragul de semnificație de 2 % stabilit pentru nivelul de eroare. În consecință, Curtea de Conturi Europeană a emis o opinie cu rezerve referitoare la plățile aferente exercițiului 2016, și nu o opinie contrară. Este prima opinie cu rezerve a Curții de când aceasta a început să furnizeze o declarație de asigurare anuală în 1994. În plus, Curtea a exprimat o opinie fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor UE aferente exercițiului 2016 (altfel spus, „a validat” conturile), așa cum a fost cazul în fiecare an începând din 2007. În 2016, operațiunile de venituri nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare.

Nivelul global de eroare pentru cheltuielile efectuate de UE în 2016 a fost estimat la 3,1 %, în comparație cu 3,8 % în 2015 și 4,4 % în 2014.

„Plățile bazate pe drepturi la plată”, efectuate atunci când sunt îndeplinite anumite condiții, reprezintă aproximativ 49 % din cheltuielile UE și au înregistrat niveluri de eroare sub 2 %. Aceste plăți includ ajutoarele directe către fermieri, granturi acordate studenților și cercetătorilor și cheltuieli cu personalul. Domeniul Resurse naturale: susținerea pieței și sprijinul direct a înregistrat un nivel de eroare estimat de 1,7 %, iar domeniul Administrație, un nivel de 0,2 %.

Cu toate acestea, niveluri mai ridicate de eroare au fost constatate la nivelul „plăților bazate pe rambursarea costurilor”. Pentru domeniul Coeziune economică, socială și teritorială, nivelul de eroare estimat a fost de 4,8 %, iar pentru domeniul Resurse naturale: dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit, de 4,9 %.

„Opinia cu rezerve de anul acesta reflectă o importantă îmbunătățire la nivelul finanțelor UE ”, a declarat Klaus-Heiner Lehne, președintele Curții de Conturi Europene.

Privind înspre viitor, vom aplica o perspectivă nouă asupra modului în care audităm bugetul UE. Vom ține seama într-o mai mare măsură de controalele interne care există în cadrul Comisiei Europene și în statele membre, astfel încât să putem promova mai bine asumarea răspunderii de gestiune și să putem contribui în continuare la îmbunătățirea gestiunii financiare a UE. De asemenea, vom pune mai mult accentul pe performanță, pentru a ne asigura că banii cetățenilor UE sunt utilizați în mod optim, a spus acesta (în foto).  

Acțiunile întreprinse de statele membre și de Comisie au contribuit la reducerea cu 1,2 % a nivelului de eroare global estimat. Existau însă suficiente informații care ar fi permis, într-o și mai mare măsură, prevenirea sau detectarea și corectarea multor erori. Dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate în mod corect, susține Curtea, nivelurile de eroare pentru domeniile Coeziune economică, socială și teritorială, Resurse naturale și Europa în lume s-ar fi situat sub pragul de 2 %. „Aceasta înseamnă că nu este nevoie de controale suplimentare, dar că mecanismele de control existente trebuie utilizate în mod corespunzător”, a arătat președintele Lehne.

Curtea a confirmat faptul că raportările Comisiei Europene privind conformitatea cu normele concordă, în majoritatea cazurilor, cu rezultatele obținute de Curte. Conform recomandărilor Curții, Comisia ar trebui totuși să se concentreze mai mult asupra performanței și să își simplifice instrumentele de măsurare, urmând bunele practici internaționale în materie.

Nu în ultimul rând, Curtea avertizează asupra faptului că plățile totale pe care UE s-a angajat să le efectueze din bugetele viitoare („angajamentele restante”, cunoscute sub denumirea „reste à liquider” sau „RAL”) au fost mai ridicate ca niciodată în 2016, situându-se la 238,8 miliarde de euro. În opinia Curții, eliminarea acestor restanțe și evitarea altora noi ar trebui să se numere printre prioritățile avute în vedere la planificarea cheltuielilor UE pentru perioada de după 2020.

Sursa: Comisia Europeană