Reclama header big full
Agroinfo
Agroinfo Agroinfo Agroinfo
KWS+
Reclama header after big part 2
Reclama header after big part 3

PROFESOR USAMV CLUJ: ȚĂRANII NOȘTRI de la MUNTE POT SĂ PRODUCĂ BRÂNZA ANTI-CANCER!

Publicat: 10 septembrie 2018 - 11:56
1 comentarii   | Print | Trimite unui prieten

STĂM PE O BOGĂȚIE! Țăranii de la munte pierd cel puțin 3-5 miliarde de euro anual, pentru că nu știu să vândă alicamente (alimente terapeutice)! România este campionul european absolut la biodiversitatea de pe pajiștile montane, adică la numărul de specii din flora sălbatică de pe pășunile și fănețele montane. Țăranii noștri ar putea produce brânzeturi care previn și combat diferite boli, chiar și cancerul, spune Avram Fițiu, profesor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj

Știi care este PARADOXUL ȚĂRANULUI MONTAN ? Se PLÂNGE de SĂRĂCIE, dar el STĂ pe BOGĂȚIE! Suntem CAMPIONI ABSOLUȚI ai U.E. la AGROBIODIVERSITATE montană! Bietul țăran francez, bauer german, face 400 de sortimente de brânză de pe pajiști sărace (cu o medie de 10 specii)! În Munții Carpați, Dumnezeu a creat RAIUL PE PĂMÂNT(între 50 și 250 de specii de plante/m2) care ar trebui să îi permită să trăiască ca ÎN SÂNUL LUI AVRAAM! Dar BIEȚII DE EI, trăiesc ca ÎN INFERNUL LUI DANTE! Or fi păcătoși?

Ne plângem de sărăcie dar stăm pe bogăție: Țăranii de la munte pierd anual cel puțin 3-5 milliarde de euro, pentru că nu știu să vândă alicamente (alimente terapeutice)!

România este campionul european absolut la biodiversitatea de pe pajiștile montane, adică la numărul de specii din flora sălbatică de pe pășunile și fănețele montane. Dacă media numărului de specii medicinale din flora sălbatică de pe o pajiște franceză sau germană este în jur de 10 specii, în România pajiștea montană ajunge să inventarieze în medie cca. 100 de specii cu valoare medicinală, iar anumite pajiști ajung chiar la 250 de specii.

Ce tip de brânzeturi-alicamente ( montane, ecologice, tradiționale) ar putea să producă țăranii de la munte?

- Brânză antidiabet (afine, cătină, frunze de nuc, frunze de anghinare, rădăcină de brusture, frunzele de salvie, ceapă, morcovi, păpădie, țelină, usturoi);
- Brânză antihipertensiune (vâsc, talpa gâştei, saschiu, usturoi, troscot, tarhon, sunătoare, roiniţă, păducel, traista ciobanului, talpa gâştei);
- Brânză anti cancer (drăgaică (Galium mollugo); limba-boului (Anchusa officinalis), rostopască sau Darul cerului (Chelidonium majus); coajă de ulm (Ulmus); salvie (Salvia oficinalis); năprasnic (Geranium robertianum); mușețel; armurariu; sclipet (Sanguinaria canadensis); ghimpe (Ruscus aculeatus); Berberis (Podophyllum peltanum); chiara pisicii (Uncaria tormentosa); Echinaceea; gențiană; ciulinul laptelui, măcrișul oii, pelin; mărul lupului;
- Brânză cu cătină (boli de ficat, avitaminoze, pojar, urticarii);
- Brânză cu afine (diabet, vedere, afecțiuni urinare, diaree, enterită, dizenterie, putrefacție intestinală, boli buco-faringiene, coronariene, cancere);
- Brânză cu mărul lupului (ulcer gastro-duodenal, ulcer varicos, pancreatită, hemoroizi, căderea părului, peladă, slăbirea organismului, viermi intestinali, giardia, colită, dispepsie, constipaţie, dureri de gât, stări depresive, nelinişte, insomnii, acnee, candidoze şi herpes bucal, anexite violente, fibromul uterin, ulceraţii uterine, chisturi ovariene, cancer uterin, cirozele, bolile sistemului nervos, noduli hormonali şi ganglionari, infecţiile externe grave, arsuri, muşcături, răni deschise);
- Brânză cu brusture ( abcese, acnee, bronsita, afecțiuni ale intestinelor, ale ficatului, ale căilor urinare, diabet, celulită, gută, gripă, febră, laringită, herpes, cancer al pielii, hemoroizi, dermatoze, reumatism, calculi renali, constipație, obezitate, cistită);
- Brânză cu cimbrișor (tuse spastică, convulsivă şi astmatică, reumatism, alcoolism, stimuleaza ciclul lunar; secreţia de lapte la femeile care alăptează);
- Brânză cu zmeură de pădure (tonic, stomahic, depurativ, diuretic, laxativ, sudorific, febrifug, astenii, anemii, afecțiuni renale, hepatice, litiaze biliare, reumatism, gută, constipație, dispepsii de putrefacție, gastrită hiperacidă, ulcer, colită, ciroză, febră, hipertensiune, ateroscleroză, amigdalită, dermatoze, stomatite, insuficiența transpiratiei; cancer de piele, hipertensiune, diabet ( este admisă diabeticilor, datorită faptului că zaharurile sunt constituite mai mult din levuloză);
- Brânză cu mure de pădure (răceli, afecţiuni infecţioase însoţite de febră, cancer la sân şi de col uterin, cancer al cavităţii bucale, constipaţie , arsuri gastrice, ulcer gastro-duodenal , candidoză digestivă , alergie , ciclu men­stru­al neregulat, dureros ori cu hemoragie a­bundentă, degenerescenţă maculară, îmbătrânire prematură, avitaminoză C);
- Brânză cu merișoare (inflamaţii urogenitale -cistite acute şi cronice, uretrită, leucoree, pielonefrită), reduce mirosul urinei, incontinenţă urinară, carii dentare, gripă, guturai;

Din punct de vedere tehnic această producție presupune colectarea, uscarea, măcinarea de plante medicinale și amestecarea acestora cu brânză în primele etape ale procesului de fabricație. Această practică este întâlnită în toate țările europene, pe fondul conștientizării consumatorilor europeni de flagelul bolilor generat de alimentație și nu numai. Din păcate țăranul român nu a conștientizat această oportunitate uriașă pe care o are, iar Ministerul Agriculturii nici măcar atât, scrie Avram Fițiu, pe pagina sa de facebook.

fitiu-stana-muntii-rodnei_b

Avram Fițiu, USAMV Cluj, la o stână din Munții Rodnei, alături de crescători de oi (sursa foto: facebook personal)

Profesor la USAMV Cluj, Avram Fițiu mai spune că acest dar dat de Dumnezeu nu este valorificat de către România din prostie, ignoranță sau necunoaștere a tendințelor de piață ale consumatorilor europeni. Într-o economie agroalimentară europeană dominată de alimentația fast-food, care generează o multitudine de boli precum diabet, boli cardiovasculare, cancer, etc.. în ultimii 25 de ani se dezvoltă o piață specifică pentru alimente terapeutice, botezate agronomic sub expresia de alimente funcționale sau în limbaj popular ca alicamente (o combinație între termenul de aliment și medicament).

Asta însemnă că s-a conturat pe piață un segment de consumatori bolnavi, la care medicul le indică un consum specific de alimente pentru boala pe care o au. Acest segment de consumatori este din ce în ce mai ridicat, pe măsura expansiunii mâncării agroindustriale chimizate în farfuria consumatorilor europeni.

Cum orișice extremă, atrage o altă extremă, această alimentație fast-food a creat prima reacție numită slow-food. În acest moment, se conturează o altă extremă la consumul de alimente fast-food și anume fenomenul alimentar pe care eu îl botez terapeutic-food, în care consumatorii (bogați sau săraci) bolnavi, aleg să consume alimente funcționale cu rol terapeutic. Aceste alimente au la baza amestecul dintre materia primă necesară pentru realizarea unui aliment și plante medicinale din flora sălbatică.

Avram Fițiu este convins că prin fabricarea unor brânzeturi cu plante terapeutice care să fie vândute cu succes, țăranii noștri și-ar putea asigura un venit lunar pe familie de aproximativ 2000 de euro.

La un potențial de export de minim circa 500 000 tone de alimente montane, pe un preț mediu de 10 euro/kg, României i se scurg printre degete cca. 5 miliarde de euro anual. La o medie de 5 tone de alimente/familie, asta înseamnă ca exemplu că 100 000 de familii de țărani din zona montană (din cele 800 000 de familii) ar putea avea un venit net de 25 000 euro anual (50 000 euro brut anual), ceea ce însemnă un venit decent de 2000 euro/lună de familie.

Pentru acest vis de 1000 de euro pe membru de familie, au părăsit Munții Carpați peste 1 milion de țărani, care au plecat in bejenie fie în orașe prin țară, fie în țări străine. Nu vreau să mă gândesc ce pierdere pentru țară ar însemna ca 200 000 de familii de țărani, sau 300 000 de familii, sau chiar mai multe, să treacă la acest model de afacere de alicamente. Poate că în ceasul cel din urmă guvernanții acestei țări vor citi acest articol și vor pune pe hârtie o astfel de strategie de dezvoltare agroalimentară a muntelui) în proiectul de minimis ce se pregătește în sfârșit pentru zona montană.

Dacă țăranul de la munte ar face și o brânză identitară (cu simboluri străvechi ca floarea vieții din imagine-cultul solar) ca frații lor oierii vlahi din Carpații nordici din Polonia (plecați de secole din Transilvania, Bucovina, etc…), atunci ar avea o șansă decentă să trăiască în continuare în Munții Carpați, adaugă Fițiu.

Vizualizat: 4598 | PrintPrint | Trimite unui prietenTrimite unui prieten

Scrie parerea ta







Numarul comentariului:
Nume:
Cod de securitate
Accept regulile de comentariu

Bine ați venit!

Aș vrea să stabilim câteva reguli pentru ca discuțiile să se poarte civilizat și constructiv.

1. În primul rând fiți respectuoși și prietenoși cu cei care comentează. Scopul e să găsim metode prin care să ne înțelegem ideile și motivațiile nu să ne depărtăm și mai mult.

2. Orice comentariu poate fi considerat material pentru ”intrebarea” care va motiva un articol.

3. Dacă consideri că întrebarea ta a fost prost reprezentată sau răspunsul te nemulțumește te rog comentează și lămurim.

4. Vă rog să criticați liber dacă vi se pare că am prezentat greșit ceva, dar să luați în considerare că scopul paginii este să fie moderat (pe cât posibil) deci nu o să vedeți scrieri agresive de la noi.

5. Pentru fiecare postare o să vă rog să păstraţi discuţia pe subiect astfel încât să nu divagăm neconstructiv fără a ajuta pe nimeni.

5. În rest folosiți-vă bunul simț.

Mulțumim!



Rezultate/pagina:
Ordine de listare:   
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   
1.
Silvestru
|
09. 12, 2018. Wednesday 22:09
Nene Tomita, dupa cum gandesti si cum faci propunerea, te rog frumos propune si CSP-ul (Comitetul de Stat al Planificarii) si voi fi de acord cu tine. Ti-am vazut niste poze, multe facute in alte tari la berarii (era cald), dar nu la tarani sau la ferme, sa vezi ca se poate si ce scrie in articol. Ma gandesc ca timp ai, bani ai (ai fost manager) singurul lucru care lipseste este informarea si trendul in consumul de alimente la diferitele grupuri si nise de consumatori. Uita de stat si de sprijinul acestuia, sunt multe exemple de bune practicii, chiar si in tara, ce este important sunt si surse de finantare.Lipseste totusi ceva extensia si consultanta, care putea fi data prin Camerele Agricole private, moarte in fasa, Sa auzim numai de bine.
Rezultate: [1]  
Pagini: [1]  1   

Video

Cercetarea agricolă, subfinanţată dar încă activă

Cercetarea agricolă, subfinanţată dar încă activă

Interviu cu Vlăduţ Valentin, directorul Institutului Naţional de Maşini Agricole, singura unitate care desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică (fundamentală şi aplicativă), de inovare în domeniul proceselor, tehnologiilor şi echipamentelor tehnice de mecanizare şi automatizare a lucrărilor din agricultură şi industria alimentară.

Reporter AgroInfo: Liviu Gordea
Operator imagine: Claudiu Borobei

Musca asteapta tractorul autonom Dan Herteg, investitii de aproape un milion de euro IPSO prezintă tractorul John Deere 8270 R

Bancul zilei

Blonda la volan

Blonda la volan
Un polițist oprește o blondă pentru viteză: Detalii