Producătorii agricoli au încercat să negocieze prețurile cu traderii!

Ministrul Agriculturii a declarat marți, la Comisia de agricultură din Camera Deputaților, că fermierii din producția vegetală i-au cerut să medieze o întâlnire între ei și traderi.

A fost o solicitare a organizațiilor să mediem o întâlnire între producători, cei din sectorul vegetal, și comercianți, să spunem așa, care, astăzi domină piața din România din punct de vedere al comerțului și, implicit, al prețului. Chiar dacă șeful Agriculturii românești se arată dispus să ajute părțile să negocieze, întâlnirea de la sediul MADR a fost un fiasco. Traderii sunt chitiți să cumpere mai ieftin, iar fermierii ar încerca să scoată prețuri mai bune.

Emil Dumitru (Pro Agro): Fermierii români primesc mai puţin cu 50 euro/tona de porumb decât cei din UE

Preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, Emil Florian Dumitru, şi-a exprimat nemulţumirea marți, în fața membrilor Comisiei de agricultură și a ministrului Agriculturii faţă de preţul de achiziţie pe care traderii din România îl lansează în piaţă la producţiile de porumb şi de floarea soarelui, precizând că diferenţa dintre porumbul vândut la noi şi restul ţărilor UE este de peste 50 euro/tonă.

V-am lansat provocarea publică ce înseamnă formarea prețului la cereale în bazinul Mării Negre, sigur că nu este atributul Ministerului Agriculturii, dar avem așteptări. Într-o săptămână vom intra la recoltat și este inadmisibil ca porumbul în bazinul Mării Negre să aibă cel mai mic preț din Uniunea Europeană.

Ulterior, șeful Pro Agro a detaliat pentru Agerpres problema prețului mic la cereale.

Sunt profund nemulţumit de modul în care funcţionează filierele de produs în România şi în care traderii care deţin peste 51% din capacităţile de depozitare ale României înţeleg să creeze un parteneriat cu fermierii români şi să îşi împartă în mod echitabil profitul pe filiera de produs. Spre exemplu, la porumb, discutăm astăzi la bursa MATIF din Franţa de o cotaţie bursieră de 180 de euro pe tonă, iar în România de 160-161 de euro pe tonă, preţul la Constanţa, adică un preţ de achiziţie la fermieri de numai 138 de euro pe tonă, ceea ce este inacceptabil din punctul meu de vedere ca preşedinte de federaţie reprezentativă.

(mijloc) Emil Florian Dumitru, șeful Pro Agro la Comisia de agricultură

Acesta a explicat că depozitarii practică, în general, o anumită abordare faţă de fermierul român, argumentînd că oferă un preţ mai mic pentru că vânzarea ar avea costuri suplimentare. Nu este adevărat şi este profund nedrept. Certificatul de depozit ca instrument de garantare a producţiei trebuie utilizat în exclusivitate de către fermieri, nu de către depozitari, pentru că toate riscurile pe producţia agricolă le are fermierul,  a spus Emil Dumitru.

Potrivit acestuia, o altă piaţă în care nu funcţionează filiera pe produs este cea a laptelui, în condiţiile în care procesatorii au pretenţii exagerate în privinţa calităţii laptelui achiziţionat din România comparativ cu laptele achiziţionat din comerţul comunitar.

Pe piaţa laptelui asistăm la o decapitalizare a fermierului, a crescătorului de vaci de lapte, unde procesatorul are pretenţii exagerate în privinţa calităţii laptelui achiziţionat din România, iar ceea ce cumpără din comerţul comunitar este cu totul altceva. La grâu, de exemplu, depozitarii nu se leagă de calitate, pentru că România are o calitate foarte bună anul acesta, însă cred că mai degrabă este o înţelegere la nivelul traderilor care consideră că îşi pot rotunji beneficiile jucând în piaţa cerealelor din România, dar fără să ţină cont de faptul că profitul pe filiera de produs trebuie să fie împărţit într-un anumit mod cât mai echitabil. Aş vrea să ne explice traderii care sunt cheltuielile lor operaţionale, cât costă transportul până în port la Constanţa şi de ce este diferenţa atât de mare între bazinul Mării Negre la cotaţiile bursiere şi cele din alte state membre,  a subliniat preşedintele Pro Agro.

Cum poate interveni Ministerul Agriculturii?

Președintele Pro Agro crede că există soluţii la îndemâna Ministerului Agriculturii pentru rezolvarea acestor probleme, una dintre ele fiind regândirea sistemului de garantare a producţiei agricole. În primul rând trebuie să regândim sistemul de garantare a producţiei cu certificate de depozit, iar în doilea rând, acordul interprofesional pe filiera de cereale, care trebuie adoptat şi aprobat de către Ministerul Agriculturii şi în care să fie stabilit cadrul general în care se achiziţionează cereale în România.

Printre cei mai mari traderi de cereale care activează pe piaţa din România se numără Bunge, Cargill, Nidera, Glencore, ADM România, mai notează Agerpres.