FĂRĂMIȚAREA EXPLOATAȚIILOR! Plafonarea subvențiilor din agricultură la suma de 100.000 de euro pe fermă și pe beneficiar duce la divizarea marilor ferme din România, cu scopul de a nu pierde banii de subvenții, a declarat Daniel Botănoiu, secretar de stat Ministerul Agriculturii.
Propunerea Comisiei Europene, pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027, este ca statele membre să reducă cuantumul plăților directe care urmează a fi acordate unui fermier atunci când acest cuantum depășește un prag stabilit de fiecare țară, care nu poate fi mai mic de 100 000 EUR.
Au fost făcute și calcule de reprezentanții României la Bruxelles și fermierii mari și medii ar pierde anual, prin plafonare, 445 milioane de euro.
România își menține poziția. Suntem împotriva plafonării obligatorii pentru că avem trei considerente la care trebuie să ne uităm cu foarte, foarte mare atenție. Nu că nu înțelegem ceea ce trebuie să se întâmple la nivel european, ci pentru faptul că ne este imposibil astăzi, fără o perioadă de tranziție, să ajungem la acele rezultate. Astăzi nu este foarte clar ce facem cu investițiile în perioada următoare, care sunt țintele, care sunt obiectivele. Și în momentul în care apare o astfel de abordare, un astfel de mecanism de a plafona, imaginați-vă că toți cei care au reușit să facă 1500, 2000, 5000, 4000 hectare cât au în arendă, au tendința de a diviza pentru că este firesc. Nu cred că există cineva care nu vrea să ia subvenții sau care nu vrea să primească ceva suplimentar. Motiv pentru care o să apară această translație de la proprietățile pe care le știm astăzi către alte societăți, alte societăți care înseamnă alte contracte, care înseamnă să închei cu proprietarii de teren contracte și să-i cauți în toată lumea, știți bine că nu au ieșit din indiviziune marea majoritate a proprietarilor de teren.
De asemenea, trebuie să poți să înregistrezi aceste documente, trebuie să faci ca cele două agenții (APIA și AFIR n.r.) să funcționeze, să știe că mai e societatea X,Y. Pentru că există astăzi o ordine creată, imaginați-vă ce ar însemna după ce acest instrument (plafonarea n.r.) este pus în practică. Motiv pentru care noi insistăm ca plafonarea să fie voluntară, fiecare stat să aplice în funcție de necesitățile pe care le are, a spus Daniel Botănoiu, secretar de stat Ministerul Agriculturii, la evenimentul organizat de MADR la INDAGRA.
Funcționarul MADR a adăugat că România este alături de alte 15 state membre UE care insistă pentru mărirea bugetului pentru agricultură sau, măcar, pentru menținerea la același nivel în următorul exercițiu financiar 2021-2027.
O scădere la 27% din ceea ce înseamnă bugetul european destinat agriculturii, cred că nu ne permitem în perioada asta să mergem în același ritm pe care l-am avut în trecut, cu investițiile sau cu profitabilitatea în exploatațiile care au funcționat cu rezultate extraordinare în piață, a mai spus acesta.