Cea mai mare fermă acvaponică din Europa se află în Haga pe acoperișul unei clădiri construită în 1950 și care, în trecut, a fost folosită de o companie de telecomunicații.
Ferma are o suprafaţă de 1.200 de metri pătraţi cultivată cu legume şi o fermă de peşte de 370 de metri pătraţi și a fost construită de compania elveţiană UrbanFarmers AG.
Clădirea pe care se află ferma și interiorul fermei
Nimic nu poate fi mai local şi mai proaspăt decât mâncare cultivată pe propriul balcon. Vrem să invităm clienţii, vecinii şi comunităţile să se alăture iniţiativei, să mănânce sănătos şi să cultive mai bine decât mine, spune Mark Durno, unul dintre managerii companiei.
Ferma dezvoltată de elveţieni va produce legume şi peşte, cu ajutorul unor sisteme acvaponice. Este vorba despre o tehnologie agricolă sustenabilă străveche, în care deşeurile produse de peşti sunt transformate în fertilizator pentru plante, iar plantele curăţă apa în care stau peştii.
De la sfârşitul lunii mai 2016, produsele obţinute vor fi folosite de restaurante celebre din Haga. În plus, începând cu luna septembrie, consumatorii vor putea comanda coşul săptămânal cu legume şi peşte.
Pe această clădire se află ferma acvaponică
În 2012, aceeași companie a construit prima fermă acvaponică urbană din lume, situată pe un acoperiş din oraşul Basel, Elveţia. De această dată, au colaborat cu specialişti în sisteme acvaponice şi acvacultură din Olanda.
Ceea ce îi diferenţiază de concurenţă este faptul că folosesc acoperişuri goale sau spaţii abandonate din oraşe.
UrbanFarmers va monetiza acoperişurile goale ale clădirilor din oraşe, dezvoltând şi operând ferme în fiecare oraş. Suntem entuziasmaţi că am finalizat acest proiect în Olanda, centrul horticulturii comerciale, şi abia aşteptăm să începem un altul cu partenerii noştri, spune Durno.
Acvaponica este o metodă combinată de agricultură vegetală şi de creştere a peştilor, care nu necesită niciun tip de sol.
Agricultorul cultivă peşti de apă dulce (acvacultură) şi plante (hidroponică) într-un sistem de recirculare a apei, care schimbă substanţele nutritive între cele două. Apele reziduale de la peşti servesc ca şi îngrăşământ organic pentru plante, în timp ce plantele curăţă apa de fecalele şi urina peştilor.
Rezultatul net: o reducere de 90% în utilizarea de apă dulce, în comparaţie cu agricultura convenţională, şi o diminuare semnificativă în ceea ce priveşte substanţele nutritive adăugate, cum ar fi îngrăşămintele fosile. Sistemul poate funcţiona fără pesticide şi fără antibiotice, deoarece mediul în care trăiesc peştii este spaţios şi curat.
(sursa green-report)