Agricultorii şi-au făcut planul culturilor pentru anul agricol următor. Ei au ţinut cont de rotaţia culturilor, rentabilitatea fiecărei specii în parte, dar mai ales de condiţiile climatice.
Tudorache Bâtcă, administrator al societăţii Agrojor, din localitatea Jorăşti, judeţul Galaţi, a decis să renunţe definitiv la cultura porumbului. Acesta a însămânţat în toamnă 130 hectare cu orz, 300 hectare cu grâu, 150 hectare cu secară şi 90 hectare cu triticale. „Anul ăsta m-a convins să nu mai pun niciodată porumb. Voi semăna în primăvară 300 hectare cu floarea soarelui, 100 hectare cu orzoaică, 30 hectare cu grâu de primăvară şi alte 30 hectare cu sorg. Aşadar, în 2013 mizez pe cerealele păioase”, ne-a spus Tudorache Bâtcă.
În încercarea de a evita bolile şi dăunătorii, fermierul a ţinut cont de rotaţia culturilor în măsură de peste 90%. Odată cu finalizarea însămânţărilor de toamnă, el a demarat lucrările de prelucrare a solului pentru culturile de primăvară.
În Mehedinţi, rapiţa şi porumbul sunt excluse
Fără umiditatea necesară, nu putem obţine producţii bune indiferent de culturile alese, spun agricultorii mehedinţeni. Fermierul Petre Popescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Mehedinţi a semănat 1100 ha cu grâu, triticale şi orz şi vrea ca în primăvară să mai pună floarea soarelui. Rapiţa şi porumbul nu intră în structura de culturi din anul agricol 2012-2013. „La noi în judeţ nu s-a semănat aproape deloc rapiţă, în această toamnă. În primăvară, voi semăna doar floarea soarelui, iar porumbul este exclus. La seceta care a fost anul acesta am obţinut doar 1000 kg/ha. Cu toate acestea, încercăm să respectăm rotaţia culturilor, chiar dacă ştim că din punct de vedere economic nu ne favorizează”, spune Petre Popescu.
Productivitate şi preţ
Pentru majoritatea producătorilor agricoli, realizarea planului de culturi se bazează pe evoluţia preţurilor. „Porumbul, de exemplu, în ultimii doi ani s-a vândut bine, producţiile au fost acum 2 ani în jur de 10 tone/ha, anul trecut, de 6 tone/ha, deci din punctul nostru de vedere este satisfăcător, chiar foarte bun. Anul acesta au fost mai mici producţiile, dar au compensat preţurile”, ne-a spus preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi, Ion Ciulinaru.
În aceste condiţii, el a decis ca în primăvară să semene floarea soarelui pe circa 250 hectare şi vreo 80-100 hectare cu mazăre, iar porumb şi orzoaică de primăvară intenţionează să cultive pe o suprafaţă de circa 700-800 ha.