Agricultura ca activitate secundară poate fi considerată un stadiu tranzitoriu sau o formă stabilă de dezvoltare a întreprinderilor individuale.
Pentru mulți dintre cei care o practică, acest lucru nu înseamnă începutul renunțării la agricultură, ci o formă de sine stătătoare a agriculturii țărănești. Întreprinderile agricole familiale care practică agricultura ca activitate secundară ocupă o suprafață agricolă totală de 2,8 de milioane de hectare, ceea ce înseamnă, în medie, circa 21 de hectare pe întreprindere, relatează Rheinischer Landwirtschafts-Verband RLV. În acelaşi timp, fermele care practică agricultura ca activitate principală dețin o suprafață agricolă totală de 66 de hectare, aceasta fiind, așadar, de trei ori mai mare decât suprafața destinată agriculturii ca activitate secundară.
Conform informațiilor RLV, în landul german Nordrhein-Westfalen, aproape fiecare a doua fermă (45 la sută) practică agricultura ca domeniu secundar de activitate. Există însă diferențe mari între diferitele regiuni ale landului: în regiunea Rinului/Rheinland, 64 la sută din ferme practică agricultura ca activitate principală, în timp ce în Westfalen-Lippe doar 49 la sută din agricultori consideră agricultura ca fiind principala lor activitate. Cei mai mulți se află în regiunea Düsseldorf (71 la sută) și în regiunea Köln (58 la sută). Un loc fruntaș în Westfalen-Lippe îl ocupă regiunea Münster cu 56 la sută agricultori ce practică agricultura ca și activitate principală.
Agricultura ca activitate secundară rămâne o realitate constantă, fiind în anumite regiuni o formă dominantă de agricultură și nicidecum un stadiu de tranziție, obervă RLV. Agricultura ca activitate secundară contribuie la multitudinea tipurilor de muncă în zonele rurale și are o importanță deosebită atât pentru întreținerea peisajului cultural, cât și pentru munca propriu-zisă în mediul rural.