MILIOANE de EURO pentru TINERI FERMIERI cu FERME în FALIMENT!

În zona de agricultură avem 9,4 miliarde de euro care sunt pentru exercițiul financiar 2014-2020 ca să fie absorbiți. Contribuția României este în jur de 1,4 miliarde de euro, restul de 8 miliarde de euro sunt bani pe care ni dă Uniunea Europeană ca să-i cheltuim. Rămâne ca noi să identificăm aceste mecanisme, aceste soluții care să ne permită ca acești bani, într-adevăr, să ajungă în agricultură, la fermierii noștri pentru că, până la urmă, dincolo de orice s-ar discuta, deja când discuți de securitate alimentară vorbești de chestiuni foarte complicate.

Organizația pentru hrană și agricultură FAO spune că până-n 2050 este nevoie să se dubleze cantitatea de hrană la nivel global pentu că, altfel, riscăm să avem de-a face cu foametea.

Astfel, se pune în discuție raționalizarea acestor fonduri care vin în agricultură. Când spun acest lucru mă refer la următorul aspect. Sunt foarte mulți bani care se dau pentru tinerii fermieri. Însă din păcate nu se duce mai departe urmărirea acestor ferme. Adică, ele să și rămână după 5 ani cât e perioada de verificare.

De foarte multe ori, practic, dacă nu-ți corelezi bine politicile ai de-a face cu falimentul acestor ferme. Și atunci se pune în discuție: de ce ai făcut, totuși, această investiție  dacă tu nu ai urmărit ca, într-adevăr, acei bani să se regăsească mai departe la fermieri?!

Pentru că, în fond și la urma urmei, preocuparea noastră este să producem, cu banii de la UE, hrană care să fie accesibilă pentru consumatori. Nu să dăm bani la fermieri pentru ca ei să-și cumpere Mercedes sau alte mașini scumpe. În primul rând, obiectivul nostru este de a asigura o hrană accesibilă pentru toți consumatorii. Din păcate, la nivel național avem câteva dificultăți în a înțelege complexitatea acestor mecanisme sau uneori, din cauza unor experiențe pe care le-am avut în comunism, avem o reticență legat de ceea ce ar trebui să facem. Și aici mă refer la ceea ce înseamnă nevoia de asociere a fermierilor, a spus europarlamentarul Daniel Buda, la o conferință despre fonduri europene și ajutoare de stat.

Într-o agricultură atât de fărămițată, cum e cea din România, cu aproape un milion de fermieri care cer subvențiile agricole, cu multe ferme mici, de fapt, gospodării țărănești soluția rezistării pe piață este asocierea în cooperative sau grupuri de producători.

Nu poți să reziști pe piață, mai ales că noi avem o agricultură fărămițată, avem sute de gospodării sau microferme, nu ai cum să faci față pe o piață liberă. Și atunci trebuie să faci un pas în ceea ce înseamnă asocierea, a adăugat politicianul.

De la lansarea noului PNDR 2014-2020 cele mai multe proiecte de finanțare au fost depuse la Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) de tinerii fermieri. Din totalul celor 17.399 de proiecte, 6.949, au fost depuse pe submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, prin care fiecare proiect poate beneficia de maximum 50.000 de euro. Valoarea totală nerambursabilă pentru toate proiectele depuse până acum prin această submăsură este de 287,9 milioane de euro.

Dintre acestea, 1.870 de proiecte au fost selectate, valoarea lor fiind de 78,6 milioane de euro. AFIR a semnat 1.847 de contracte de finanțare cu beneficiarii acestui tip de sprijin. Valoarea contractelor încheiate se ridică la 77,6 milioane de euro. Până-n prezent, plățile efectuate de AFIR pe sM 6.1 sunt de peste 58 milioane de euro.