LEGE ÎMPOTRIVA ȘPĂGII ȘI A COZILOR DE LA GHIȘEE!

Parlamentarii liberali susțin în Expunerea de motive că au inițiat această lege ca să dispară șpaga dată de cetățeni funcționarilor publici și cozile formate la ghișeele instituțiilor publice. Argumentele parlamentarilor sunt:

Pentru reducerea birocrației prin măsuri simple și ferme, în condițiile în care, deși s-au derulat o serie de programe de asistență tehnică internă și internațională, nu s-a reușit o reală modernizare a administrației pentru a oferi cetățenilor servicii de calitate și de o manieră promptă, adaptată societății moderne.

Reducerea și chiar eliminarea timpului petrecut la ghișeu, respectiv sprijinirea cetățeanului să petreacă, în mod plăcut și util, perioada petrecută astăzi la cozi pentru obținerea unor documente inexistente la nivelul sistemului public sau neinterogabile între instituții, din motive imputabile chiar sistemului public.

Dezvoltarea unei culturi de colaborare inter-instituțională inclusiv prin stimularea conecătorii bazelor de date cu informații și documente necesare în procesul de furnizare a unui serviciu public, concomitent cu asumarea sarcinilor instituțiilor publice responsabile de coordonarea procesului de digitalizare a administrației publice, la toate nivelurile. Reducerea aglomerației la ghișee și determinarea sistemului public să se apropie de principiile de e-guvernare - comunicare electronică a serviciilor cât mai eficient și operativ pentru cetățean.

Reducerea numărului de funcționari la ghișee și repartizarea mai eficientă de sarcini pentru aceștia, în activități util sistemului public.

Eliminarea șpăgii în situații limită în care cetățeanul are nevoie de un serviciu pe care sistemul, din birocrație și lipsa arhivei documentelor, tergiversează a i-l furniza și, prin urmare, creșterea integrității în relația stat-cetățean, se arată în Expunerea de motive.

Legea Anti-Birocrație conține un singur articol, structurat în patru alineate. Liberalii propun ca instituțiile publice să nu mai solicite date și informații care ar trebui să existe în arhiva instituțiilor. Fermierii se lovesc mereu de stufoșenia de acte, avize, adeverințe care le sunt solicitate de cele două instituții ale statului care gestionează fondurile europene, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale. Conducerile celor două agenții și Ministerul Agriculturii susțin că au redus mult din birocrația apăsătoare, dar au mai rămas o grămadă de acte inutile care li se cer fermierilor care accesează banii europeni. De multe ori, fermierilor sau altor cetățeni, li se solicită date care există în sistemul public și care ar putea fi obținute la o simplă comunicare între instituții.

1. În scopul furnizării serviciilor publice, instituțiile și autoritățile publice utilizează date și informații referitoare la persoane fizice și juridice de drept privat aflate în sistemul public, indiferent de autoritatea sau instituția publică care le creează sau le administrează.
2. Este interzis ca o instituție sau autoritate publică să solicite persoanelor fizice sau juridice, beneficiare ale serviciilor publice, date sau informații existente în sistemul public.
3. Începând cu data de 30 decembrie 2018 nici o persoană fizică sau juridică de drept privat nu are obligația de a transmite și nici nu îi pot fi solicitate de către o instituție sau autoritate publică date sau informații existente în sistemul public.
4. Fapta de a solicita persoanelor fizice și juridice de drept privat date sau informații care au fost comunicate unei alte instituții sau autorități publice, săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale, se spune în textul acestei legi.

Din păcate, legea făcută de liberali propune niște reguli insuficient conturate și este prea lapidară, nu acoperă întreaga problematică. Propunerea legislativă a fost respinsă deja de două comisii din Senat.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din Senat, comisia sesizată în fond, a avizat negativ legea, chiar ieri, 10 aprilie 2018, argumentând astfel raportul de respingere:

Este necesar ca soluțiile legislative propuse să acopere întreaga problematică a relațiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare, pentru evitarea lacunelor legislative. Regulile instituite sunt insuficient conturate. Exigențele necesare reglementării în domeniul debirocratizării nu pot fi îndeplinite doar printr-un singur articol structurat în patru alineate. Normele propuse sunt insuficiente pentru scopul propus, nu pot fi aplicate și nici nu sunt corelate cu ansamblul legislației în materie.

În concluzie, reglementarea propusă nu întrunește criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească.

Propunerea legislativă a primit aviz negativ și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minprități din Senat. Chiar dacă propunere legislativă a fost respinsă de comisia sesizată în fond, va fi supusă votului în plenul Senatului.