Harghita: Doar 73% din suprafaţa programată a fost însămânţată, activitatea a fost sistată

Potrivit directorului Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita, Torok Jeno, pământul este atât de tare încât nu se poate prelucra un pat germinativ corespunzător, iar din acest motiv plantele nu răsar, iar activitatea a fost sistată.

Ar trebui să plouă cel puţin 30-35 litri / mp
Şeful DADR Harghita a precizat că deficitul de apă pentru culturile de grâu şi secară este cuprins între 280 - 350 de metri cubi la hectar, iar în cazul culturilor de lucernă deficitul ajunge la 1.400 de metri cubi la hectar. „Cu alte cuvinte, ar trebui să plouă cel puţin 30 - 35 de litri pe metru pătrat, ca să ude solul corespunzător”, a spus Torok Jeno, citat de Agerpres.

El a adăugat că „până în luna august în Harghita a plouat aproape normal, dar de atunci nu s-au mai înregistrat decât sporadic precipitaţii, iar în ultimele trei luni seceta este mai mare decât cea din 1947”.

Potrivit sursei citate, situaţia s-ar putea remedia dacă ar ploua sau dacă ar ninge, altfel în primăvară, există riscul ca multe dintre suprafeţe să aibă nevoie de reînsămânţare. „Acolo unde s-a însămânţat şi au răsărit plantele nu este sigur că vor rezista, dacă nu vine o ploaie. În plus, plantele abia răsărite sunt sensibile la ger şi nu ştim dacă vor rezista peste iarnă. (...) Dacă vine o zăpadă suntem salvaţi, dacă nu, cred că va trebui să reînsămânţăm în primăvară, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare, dar şi o posibilă criză de sămânţă”, a spus Torok Jeno.

O soluţie riscantă: însămânţarea înainte de îngheţ
Directorul DADR Harghita a mai spus că ar trebui să se mai însămânţeze aproximativ trei mii de hectare cu grâu şi secară şi, în unele zone, ar putea fi luată în calcul o variantă mai puţin practicată, dar care ar putea avea succes, şi anume însămânţarea înainte de îngheţ.
Torok Jeno a explicat că se însămânţează înainte de a veni îngheţul, iar sămânţa rămâne în pământ fără să încolţească şi răsare în primăvară.

„Este un oarecare risc, dar s-a practicat şi pe vremuri, iar acum este un caz excepţional. (...) Practic, sămânţa rezistă mai bine în sol până în primăvară, decât dacă ar fi răsărit planta şi nu ar fi fost suficient de crescută pentru a rezista. (...) Am primit semnale din unele zone ale judeţului că se doreşte o astfel de însămânţare”, a conchis Torok Jeno, potrivit Agerpres.