Fermierii români participă la Forumul pentru Viitorul Agriculturii de la Bruxelles

Traian Băsescu, prezent la Conferinţa LAPAR din 15 mai a.c. - „Agricultura românească între subzistenţă şi performanţă” se consideră deja „un mic fermier” şi le-a propus colegilor săi să nu mai stea la mâna traderilor şi să încerce să-şi facă propriile lor societăţi prin care să-şi valorifice producţia.

Aflaţi adesea la mâna comercianţilor, de această dată fermierii români iau atitudine. Aceştia vor solicita Ministerului Agriculturii să intervină pe piaţa cerealelor, condiţionând acordarea licenţelor de export către marii comercianţi de respectarea preţurilor practicate pe piaţa europeană.

Chiar dacă în ultima perioadă tendinţa este una pozitivă, băncile au încă rezerve în ceea ce priveşte finanţarea agriculturii. În acest context, agricultorii cer sprijinul autorităţilor pentru înfiinţarea unei bănci agricole şi crearea creditului ipotecar.

Agricultorii români cer modificarea legislației pentru ca terenurile agricole să rămână în proprietatea exclusivă a românilor, chiar dacă este lucrat de cetățeni străini.

Traian Băsescu se consideră deja „un mic fermier” și de aceea a venit cu lecția învățată în mijlocul producătorilor agricoli din LAPAR. Chiar a făcut propuneri interesante dar nu a scăpat nici ocazia de a „înfiera” Guvernul.

Prezent la Conferinţa Naţională a LAPAR, Traian Băsescu a declarat că a venit la această dezbatere pentru că este şi el „un mic agricultor”. „Nu am venit numai în calitate de preşedinte, pentru că sunt şi eu un mic agricultor”, a spus Băsescu. 

Sectorul agricol este "rudimentar", iar agricultura se face cu utilaje foarte vechi, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în Europa, consideră preşedintele Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.

În ședința Guvernului din 12 decembrie 2024 a fost aprobată Ordonanţa de urgență pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu privire la gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA şi FEADR, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, aferente Politicii Agricole Comune.

În ședința Guvernului din 12 decembrie 2024 a fost aprobată Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Un Ordin MADR, postat în consultare publică pe site-ul oficial al ministerului, schimbă criteriile pentru subvenția APIA PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri.

Numărul tinerilor fermieri instalați ca șefi de exploatație este în scădere. Bruxelles-ul vrea să-i stimuleze cu ajutoare mai mari pe tineri să aleagă o carieră în agricultură.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a plătit 1,2 miliarde de euro (1.170.410.582,92 euro) în perioada ianuarie – decembrie 2024 pentru proiectele de investiții și pentru măsurile de mediu și climă finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Din întreaga sumă plătită de AFIR, 1,02 miliarde de euro reprezintă finanțarea Comisiei Europene acordate prin FEADR, iar 152 milioane de euro provin de la Bugetul Național.

În cadrul reuniunii AgriFish care s-a desfășurat în perioada 09-10 decembrie 2024, s-au aprobat concluziile privind o politică agricolă comună post 2027 orientată spre fermieri de către cei 27 de miniștri ai agriculturii din Uniunea Europeană.

Crescătorii de bovine beneficiază anul acesta de o subvenție APIA suplimentară pe cap de bovină, ecoschema PD-27 - Creșterea nivelului de bunăstarea a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început plățile finale pe 2 decembrie 2024 și sunt la plată și subvențiile care nu au fost incluse pe lista avansului APIA.

Ministerul Agriculturii a postat, pe site-ul oficial, un proiect de hotărâre de Guvern care aduce modificări plăților făcute din fonduri de dezvoltare rurală. Una dintre schimbările importante vizează cazurile în care fermierii nu sunt sancționați. Este vorba de plățile de agro-mediu, agricultură ecologică, plăți pentru zona montană sau alte zone defavorizate și plățile din măsura de silvomediu, împăduriri.

Noul comisar european pentru agricultură face eforturi pentru ca mai multe dintre subvențiile europene să fie distribuite fermierilor cu venituri mici, mai degrabă decât marilor afaceri agricole.

Consiliul Agricultură și Pescuit a aprobat luni, 9 decembrie 2024, în unanimitate un set de concluzii privind o politică agricolă comună post-2027 orientată spre fermieri, către o agricultură viitoare a UE competitivă, rezistentă la crize, durabilă, favorabilă fermierilor și bazată pe cunoaștere.