Fermierii români vor doar ceea ce li se cuvine! De asta au răbdat ani și au suportat ore lungi ploaia și frigul din București la un protest prin care transmit un mesaj clar guvernanților: legi pentru fermierul român și pentru produsul românesc! Este cu atât mai subliniat mesajul agricultorilor, cu cât protestul de miercuri, 23 martie 2016, vine la doar trei luni după manifestația în forță, din decembrie 2015, a crescătorilor de ovine.
Se vrea să nu mai existe fermele din România?! Să mâncăm totul de afară și să dispărem ca activitate economică?! Spune revoltat Claudiu Frânc, liderul Federației Crescătorilor de Bovine. Fermierii români simt că guvernanții le-au întors spatele în acest moment.
Subvențiile întârzie! Fermierul nostru nu are cum să concureze cu un fermier european care și-a încasat deja subvenția. Nu mai punem la socoteală că un francez, belgian ia o subvenție dublă.
Ce vom mai face cu subvențiile în iunie?! Știți cum e asta pentru ferme? Exact așa cum mortul primește ultima pensie după ce a fost îngropat, spune Frânc.
Produsele românești au pierdut teren serios în fața invaziei celor străine! Consumatorul român trebuie reînvățat să cumpere produsul românesc.
Ne trebuie etichete mari cu produs românesc. Laptele, carnea, legumele și fructele românești trebuie să aibă zona lor în magazine, separat de cele din import. Trebuie să ne susținem procesatorii români și să ne facem fabricile noastre. Le-am avut, dar le-am închis sau le-am băgat la fier vechi pe bani europeni și acum ne plângem. Noi, fermierii, am greșit! Pentru doi bani în plus pe litru am dat laptele la multinaționale și am închis poarta procesatorului român, spune Frânc.
Cea mai grea situație din ultimii 20 de ani!
Litrul de lapte e vândut de fermier cu 45 de bani, 60 de bani, norocoșii primesc 1 leu. Forțați să-și vândă animalele, pentru că nu mai au ce să le hrănească, secetă, da, subvenții, ba, fermierii au primit pe kilogramul de vită mai puțin decât pe cel de fasole. Fructele și legumele nu au loc în piețe de samsari, cu hypermarketul e greu de negociat.
Nini Săpunaru le-a promis, miercuri, fermierilor că scoate taxa pe raft care ridică prețul unui produs. Pentru că pe raft găsești morcovi Polonia, Italia, cartofi Ungaria și așa mai departe. În România nu mai avem morcovi și cartofi?! La brânzeturi, mozarella italiană ia fața brânzei de burduf etc.
Suntem într-o situație extrem de grea care nu a mai fost în România în ultimii 20 de ani! Prețul mic cu care vindem produsele ne închide fermele. Am făcut investiții ca să fim într-o competiție corectă cu alți fermieri europeni. Producem lapte cu costuri asemănătoare cu ale colegilor noștri din fermele din Europa de Vest. Și, totuși, ei pot să vândă laptele mai ieftin decât îl vindem noi.
Este o situație anormală! Și ne punem întrebarea: cum de se întâmplă acest lucru? Răspunsul este: în majoritatea țărilor din Europa, fermierii sunt sprijiniți. În România nu s-a înțeles că, dacă nu se intervine repede și cu ajutor substanțial pentru fermieri, riscăm să nu se mai producă lapte în România, spune fermierul Nicușor Șerban, liderul Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein. Și nu doar lapte nu se va mai produce! Riscăm să importăm toate alimentele.
Fermele FALIMENTEAZĂ. Ministrul agriculturii anunță că avem cea mai mare subvenție pe cap de animal!
Culmea ironiei este că, în timp ce fermierul Nicușor Șerban dezvăluia la București în ce situație disperată se află fermele, în aceeași zi, 21 martie, poate la aceeași oră, la Alba Iulia, ministrul agriculturii anunța că avem cea mai mare subvenție pe cap de animal. Achim Irimescu lansa la Alba împreună cu premierul tocmai un pachet de măsuri care să scoată din sărăcie satul românesc.
Declarația șefului de la Agricultură a fost prezentată ca o noutate și i-a înfuriat peste măsură pe fermieri. Nu e deloc o noutate această subvenție! Ministrul făcea referire la sprijinul cuplat, 250 euro/vacă de lapte/an și 300 euro/vită de carne/an, negociat cu Comisia Europeană încă din 2014!
Ca să vedeți că lucrurile nu stau chiar așa, trebuie spus că de această subvenție uriașă vor beneficia foarte puțini fermieri români. Fermele mici sau de familie, majoritare în peisajul agriculturii, nu vor încasa bănetul.
Sprijinul cuplat se acordă fermelor care au peste 10 capete de vaci, animalele trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei, nu trebuie să depășească vârsta de 8 ani, etc. Deci, sunt câteva reguli stricte și care califică pentru această subvenție maxim 100.000 de capete de bovine din 2 milioane de capete de bovine câte avea România în decembrie 2014, informație furnizată de Institutul de Statistică (INS).
Din fermieri adevărați ne-ați transformat în asistați social, scrie pe o pancartă