FERMIERII MICI, PRIMII la PLĂTIT IMPOZITE, ULTIMII la ÎNCASAT 15.000 DE EURO!

Fermierii mici ajung cu mare greutate la finanțările din bani europeni. Sunt atâtea piedici încât submăsura 6.3 – sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici din PNDR 2014-2020 s-a dovedit, până acum, un eșec. Deși suma maximă acordată, 15.000 de euro nerambursabili, este destul de tentantă pentru o exploatație agricolă de mici dimensiuni, fermierii renunță când văd hățișul de acte. 

La această submăsură, și în anul 2015 și în anul 2016, s-au depus proiecte de maxim 30%-35%  din plafonul alocat pentru anii respectivi. În anul 2015 s-a prelungit depunerea proiectelor până-n decembrie și în anul 2016, la fel, până-n decembrie. Fermele mici nu au accesat banii ăștia pentru că în ghidul solicitantului sunt niște lucruri care le împiedică să o facă. Nu dimensiunea exploatației este problema, a fost 8.000 SO (standard output), am înțeles că de anul acesta va fi de 4.000 SO, poate să rămână și de 1.000 SO.

Problema este alta. Dacă le spui la Ministerul Agriculturii de măsura 141 (sprijinirea fermelor agricole de subzistență, din fosta programare n.r.), iau foc, că s-au cheltuit bani. Sunt, într-adevăr, zone în țară unde fermierii nu au mers mai departe cu proiectele în anii 4 și 5, dar asta tot din pricina dânșilor, din pricina ghidurilor solicitantului atât de încâlcite. Au fost și fermieri neserioși, este adevărat.

Ce e cel mai dificil de realizat de către fermier este forma de proprietate. La măsura 141 (sprijinirea fermelor agricole de subzistență, din fosta programare n.r.)  puteam să vin cu un document, un certificat de atestare fiscală de la primărie, cu care demonstram folosința terenului. Actul spune și că nu ai datorii, dar era dat pe parcelă, bloc fizic. Pentru submăsura 6.3 nu mai pot să vin cu certificatul de atestare fiscală. E o anomalie ce se petrece la noi în țară, la ora actuală. Tata, săracul, a murit și eu nu am reușit să-mi fac certificat de moștenitor, submăsura se adresează unor fermieri amărâți care poate nu au posibilitatea să dezbată succesiunea, să plătească taxa de succesiune, declară Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, pentru AGROINFO.

În actualul ghid al solicitantului, fermierilor care vor cei 15.000 de euro li se cere să demonstreze utilizarea terenului agricol cu un vraf de acte: copie de la Registrul agricol al primăriei, vreo 12 pagini, contractele de arendă, tabelul centralizator pe bloc fizic, cu fiecare parcelă, documentele de proprietate ale terenului și chiar copia actului de identitate a proprietarului care le-a dat în arendă terenul. AFIR nu procedează, cum se întâmplă în cazul submăsurii 4.1 – investiții în exploatații agricole, să ia de bună baza de date de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), bază creată pentru acordarea subvențiilor agricole. 

Președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt și alți lideri ai fermierilor au fost joi, 2 martie, la Ministerul Agriculturii, să discute într-un grup de lucru cum pot fi eliminate aceste pretenții din ghidul solicitantului, pentru următoarea sesiune de depunere a proiectelor, în așa fel încât fermierii să beneficieze de acești bani. Nu să rămână sumele de la Uniunea Europeană necheltuite. Sesiunea pentru proiecte ar urma să se deschidă prin mai – iunie 2017.

La depunere dacă am găsi o formulă, să meargă pe APIA sau să fie acceptat, din nou,  acel certificat de atestare fiscală. Acel certificat de atestare fiscală se elibera de către primării pe tarla, pe bloc fizic. De exemplu, fermierul are 3.000 mp, pe certificat se identifică blocul fizic și parcela. Pentru că, v-am spus, a murit tata, a murit mama, a murit străbunicul, eu am rămas. Plătesc impozit pe casă, pe teren extravilan și intravilan, depun acte la APIA să încasez subvenția, dar când vreau să obțin fonduri europene, nu pot.

Adică, am o țară și două sisteme. APIA este tot o agenție de plăți, cum e AFIR. La APIA când te duci, mergi cu adeverința de la Registrul agricol și poți să primești subvenția. Când mă duc la AFIR, nu pot să accesez banii. Experții AFIR sunt polițiști, nu vă supărați.

Când vine la beneficiar acasă, face poliție: dă-mi titlul de proprietate al cedentului (proprietarul care i-a dat în arendă terenul n.r.), dă-mi buletinul și de aici începe tevatura. Și când se uită la titlul de propritetate și ăla născut în 1900 toamna, hai să-l vedem pe cedent. Și cedentul, săracul, e la 2 metri sub pământ. Nu vreau să spun neapărat că experții AFIR sunt de vină, oricum au exces de zel. Dacă procedura le permite, ei cer, spune Ion Păunel.

Următoarea întâlnire a grupului de lucru de la Ministerul Agriculturii va fi săptămâna viitoare, când se vor discuta ghidurile solicitantului pentru mai multe submăsuri din PNDR 2020.