Anul agricol 2013-2014 se poate spune că este total diferit faţă de alţi ani. Condiţiile bune din toamnă, continuate cu o iarnă foarte blândă, care atunci când a devenit mai severă a oferit stratul protector de zăpadă, au dus la culturi viguroase care nu au avut mari pierderi de plante.
Desprimăvărarea s-a făcut foarte devreme, dar temperaturile au rămas modeste, mai ales noaptea, ceea ce a indus o derulare a stadiilor fenologice, la toate plantele, lentă, pe perioade mai lungi de timp...
Acum, precipitaţiile sunt excedentare, depăşind m.m.a (media multianuală). În acest context, rapiţa de toamnă prezintă nişte particularităţi deosebite faţă de alţi ani.
De pildă, în nordul judeţului Buzău, în comuna Pietroasele, s-a petrecut un fenomen atipic care a bulversat fenologia normală a rapiţei. La societatea Agrimates SRL, am stat de vorbă cu inginerul Miron Tescan, administratorul firmei. Relatarea acestui specialist, însoţită de fotografii, mi s-a părut foarte interesantă şi originală, motiv pentru care o redăm aproape în întregime.
„Cultura de rapiţă am înfiinţat-o pe suprafaţa de 200 ha, după grâu şi orz. Semănatul culturii s-a realizat în perioada 3-9 septembrie, folosind hibrizi Monsanto, hibrizi cu o vigoare la răsărire şi o dezvoltare în toamnă extraordinare, ceea ce asigură o rezistenţă foarte bună la iernare, vitală pentru această zonă, cu o densitate de 100 b.g./mp. Am dorit o densitate mai mare din două motive:
1. Pericolul pierderilor din timpul iernii (în zona de vest a judeţului Buzău ne confruntăm cu lipsa zăpezii, vânturi puternice, geruri uscate);
2. Experienţa anului trecut, când la o densitate la recoltare de 90-100 de plante/mp am realizat 4400 kg/ha.
Pe data de 12 septembrie a plouat 40 l/mp. Asta a determinat o răsărire uniformă şi o dezvoltare explozivă a culturii. Toamna foarte lungă şi secetoasă în ultima ei parte şi o iarnă «palidă» (fără frig şi zăpadă) au sporit temerile unor scăderi bruşte de temperatură, care ar fi găsit cultura total nepregătită, deşi ea era în stadiul de 8-10 frunze şi cu tulpina plantei groasă de 8-10 mm. Practic, în acest an, rapiţa nu a intrat în repaus hibernal şi pericolul unui îngheţ brusc sau al unui îngheţ târziu de primăvară era foarte mare. Au urmat două fertilizări faziale cu 70 kg/ha uree s.a. şi 50 kg/ha azotat de amoniu s.a., iar în faza de început a alungirii tulpinii, tratamentul cu insecto-fungicide şi îngrăşămintele foliare cu microelemente (bor, sulf, magneziu). Luna martie a venit cu temperaturi ridicate, 25oC ziua, 12oC noaptea, 10-12 grade în sol la 10 cm, ceea ce a determinat o parcurgere accelerată a fenofazelor de dezvoltare, astfel încât, la data de 30 martie, rapiţa a ajuns în faza de îmbobocire - început de înflorit. Din păcate, în dimineaţa zilei de 30 martie am avut 2-3 ore cu temperaturi de -3oC şi brumă groasă, urmate de o zi cu soare şi 15 grade pozitive. Aproape fatal pentru sucul sărac în carbohidraţi al rapiţei!”.
Mai multe detalii despre evoluţia culturii de rapiţă puteţi citi în revista Ferma - mai 2014!