Pentru a clarifica particularităţile fenologice ale rapiţei din acest an agricol, directorul Unităţii Fitosanitare Neamţ, Ioan Ghiuţă-Ţarălungă ne expune părerea sa asupra situaţiei culturilor din zona centrală şi de nord a Moldovei.
“Densităţile în cultură sunt mari şi foarte mari, mai ales acolo unde s-a exagerat cu densitatea per mp la semănat. Acest aspect, coroborat cu precipitaţiile bogate, favorizează instalarea ciupercilor patogene de colet şi tulpină, în special Phoma spp. şi Slerotinia spp. Pierderile pot fi semnificative prin reducerea numărului de silicve duse la maturitate, dar şi prin diminuarea masei a 1000 boabe (MMB). Pentru evitarea acestor infectări, se impune aplicarea de tratamente care să poată ajunge în zona coletului pentru a proteja planta. Produsele pe care le putem utiliza sunt numeroase, piaţa fiind foarte bogată în acest sens.
Din cauza precipitaţiilor intermitente şi a lipsei insolaţiei, în culturile de rapiţă dăunătorii specifici primăverii (Meligethes spp. şi Ceutorrhynchus spp., Phyllotreta spp. etc) au un comportament total diferit faţă de anii precedenţi. Concentrarea populaţiilor de Meligethes spp. s-a realizat în special la marginea lanurilor, dar prezenţa precipitaţiilor a făcut să fie uşor trecute cu vederea. Atunci când au apărut perioade cu insolaţie şi cu temperaturi ridicate, insectele s-au concentrat rapid pe puţinele flori deschise, ajungându-se la densităţi de 15-20 exemplare/mp. În acest context, pagubele devin semnificative prin distrugerea organelor sexuale ale florilor şi, implicit, împiedicând formarea silicvelor. Tratamentele se vor repeta atunci când densitatea insectelor venite din zonele riverane va creşte. Suprafeţele mari de rapiţă la nivel de zonă au dus la o creştere, an de an, a rezervei biologice a acestui dăunător, de aceea este absolut necesară o urmărire atentă a sa în cultură.
Ceutorrhynchus spp. fiind o curculionidă care iubeşte căldura şi lipsa de apă, a avut o prezenţă mult mai discretă în cultură, în principal datorită ploilor reci şi de lungă durată din primăvara aceasta. Acest fapt nu trebuie să ne liniştească, pentru că perioada de depunere a pontei se va prelungi şi în perioada înfloritului intens, iar prezenţa larvelor în tulpini va determina o reducere severă a MMB şi, implicit, a producţiei. Tratamentele pentru combaterea Meligethes spp. acoperă şi Ceutorrhynchus spp., dar dacă nu vom mai avea populaţii semnificative de Meligethes spp., va trebui să intervenim separat. Rapiţa fiind o specie meliferă, se impune să luăm măsuri stricte privind protecţia albinelor, în conformitate cu reglementările legale în vigoare”, susţine Ioan Ghiuţă - Ţarălungă.
Cu toate că, în general, în Moldova, culturile de rapiţă n-au fost compromise şi, la această oră, arată viguroase, mai sunt suprafeţe care au ieşit greu din iarnă, dar nu sunt compromise.
În altă parte din ţară, în nordul judeţului Buzău, în comuna Pietroasele, şi-au făcut apariţie alte fenomene atipice care au bulversat fenologia normală a rapiţei
Mai multe detalii şi recomandări puteţi citi în revista Recolte bogate – mai 2014!