AGROINFO ESTE SINGURA PUBLICAȚIE DE UNDE POȚI AFLA CONȚINUTUL DOCUMENTELOR DE LA BRUXELLES! Eliminarea datelor istorice pentru subvențiile acordate fermierilor, creșterea sprijinului pentru fermele familiale și fermele mici, degresivitatea sprijinului pentru fermele mari, menținerea sprijinului cuplat și un buget mare pentru subvențiile agricultorilor, anunță un raport al Comisiei de agricultură din Parlamentrul European.
Raportul pe care vi-l prezentăm urmează să fie adoptat în ședința Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European din data de 12 martie 2018. Acest raport a fost dezbătut în ședința Comisiei din data de 20 februarie 2018. Documentul este semnat de europarlamentarul Herbert Dorfmann, membru în Grupul Partidului Popular European.
Raportul consideră că este necesar un sprijin mai bine orientat pentru fermele familiale. Acesta poate fi realizat prin introducerea unei rate de sprijin obligatorii mai mari pentru fermele mici.
În plus, susține că sprijinul acordat fermelor mai mari ar trebui să aibă un caracter degresiv (care descrește sau care este plafonat la o anumită sumă n.r.), care să reflecte economiile de scară, cu posibilitatea de stabilire a limitelor maxime de către statele membre. Cu alte cuvinte, plafonarea plăților directe la o anumită sumă pentru exploatațiile agricole de dimensiuni mari.
Documentul solicită Comisiei Europene înlocuirea sistemului actual de calculare a plăților directe în Pilonul I, care se bazează adesea pe date istorice, printr-o metodă uniformă la nivelul UE de calculare a plăților, pentru a face sistemul mai simplu și mai transparent. Adică, eliminarea acestor date istorice din pricina cărora subvențiile agricole sunt încasate și de cei care, de exemplu, nu mai dețin animale, cum este cazul bovinelor, dar le-au avut în proprietate la o dată istorică.
Raportul subliniază necesitatea identificării elementelor-cheie ale unui sistem transparent și obiectiv de sancțiuni și stimulente pentru determinarea eligibilității agricultorilor pentru finanțare publică, care ar trebui să cuprindă măsuri voluntare și obligatorii.
De asemenea, este cerută o repartizare echitabilă a plăților directe între statele membre UE, care trebuie să ia în considerare diferențele socio-economice, costurile de producție diferite și sumele primite de statele membre în cadrul Pilonului II, care se referă la dezvoltare rurală.
Documentul insistă pentru menținerea sprijinului cuplat, ca o condiție a garantării unei concurențe echitabile pe piața unică și ca un instrument de combatere a dificultăților specifice, în special a celor care rezultă din dezavantajul concurențial structural al celor mai puțin favorizate și muntoase regiuni.
Reamintește că reînnoirea generațională este o provocare cu care se confruntă fermierii din multe state membre și că fiecare strategie națională trebuie, prin urmare, să abordeze această chestiune, inclusiv prin măsuri în Pilonul I, care înseamnă subvenții directe, și măsuri specifice în Pilonul II, care înseamnă finanțare proiectelor de dezvoltare rurală, a instrumentelor financiare și a măsurilor naționale, pentru a stimula fermierii în vârstă să își transfere operațiunile agricole către fermieri tineri.
Flexibilitatea pe care statele membre o au în prezent în definirea normelor de bază poate risca să denatureze concurența pe piața unică și să ofere un acces inegal la sprijinul acordat agricultorilor din diferite state membre sau chiar în diferite regiuni. Consideră că subsidiaritatea pentru statele membre ar trebui acordată numai în cadrul unui set comun de norme și instrumente convenite la nivelul UE ca parte a unei abordări uniforme a tuturor eforturilor de programare și a criteriilor de eligibilitate, ar trebui să acopere ambii piloni ai PAC și să asigure, în special, abordarea europeană în Pilonul I și, prin urmare, condiții de concurență echitabile.
Reamintește Comisiei necesitatea de a respecta pe deplin distribuția de competențe în fiecare stat membru, deseori stabilită în constituțiile lor, în special în ceea ce privește respectarea competențelor juridice ale regiunilor UE în momentul punerii în aplicare a politicilor. Salută eforturile Comisiei de a institui elaborarea, punerea în aplicare și controlul unei abordări bazate pe rezultate, în vederea promovării performanței și nu a conformității, asigurând în același timp o monitorizare adecvată prin intermediul unor indicatori clar definiți, solizi și măsurabili la nivelul UE, inclusiv un sistem adecvat de controlul calității și sancțiuni.
Cere Comisiei să se asigure că funcțiile financiare și de control al performanței și audit sunt îndeplinite la același standard și pe aceleași criterii în toate statele membre, indiferent de flexibilitatea sporită pentru statele membre în ceea ce privește proiectarea și gestionarea programelor și, în special , pentru a asigura o plată la timp a fondurilor din toate statele membre pentru toți fermierii (producătorii agricoli) eligibili.
Solicită Comisiei să acorde mai multă flexibilitate statelor membre și regiunilor în cadrul normelor agricole de minimis.
Consideră că este necesar să se mențină actuala arhitectură cu două piloni, în special Pilonul I, care este dedicat sprijinului pentru veniturile agricultorilor. Consideră că este necesar, în același timp, să se compenseze furnizarea de bunuri publice pe baza unor criterii uniforme, permițând, în același timp, statelor membre să adopte abordări specifice pentru a reflecta condițiile locale.
Consideră că arhitectura actuală a PAC nu își poate îndeplini obiectivele decât dacă este suficient finanțată; solicită, prin urmare, menținerea bugetului PAC în următorul CFM (Cadrul Financiar Multianual n.r.), cel puțin la nivelul actual, pentru a realiza ambițiile unei PAC revizuite și eficiente după 2020, se mai arată în acest raport.