Pentru prima oară, firma Gauss care se ocupă de controlul prin teledetecție vorbește despre identificarea fără echivoc a parcelelor agricole! Aproape 41.000 de fermieri români au fost prinși în eșantionul de control prin teledetecție și o suprafață de aproximativ 500.000 de hectare. Ce s-a descoperit la teledetecție, i-a uimit și pe specialiști!
Minutul de neatenție îi poate costa scump pe fermierii români. Mulți dintre agricultori și-au identificat parcelele la nimereală în IPA online! Ce să mai punem la socoteală abaterea de 0,75 m, care delimitează granița dintre o parcelă sau alta?! Pentru așa ceva îți trebuie pricepere maximă.
Fermierii și-au desenat parcele triunghiulare, când, în realitate, sunt dreptunghiulare sau și mai rău, le-au amplasat în mijlocul blocului fizic, orientate de la est la vest când, în realitate, parcelele sunt orientate de la nord la sud. În exclusivitate pentru Agroinfo, Cristian Grădinaru, director general Gauss, vorbește despre ce s-a descoperit la teledetecție.
Ce se întâmplă în acest moment la APIA?
Discuția dintre noi și Agenția de Plăți, în acest moment, este legată de informații suplimentare pentru cazurile de eroare evidentă, unde fermierii și-au identificat complet greșit parcelele. Sunt cele mai multe cazuri de neconformitate. Dacă parcela e dreptunghiulară și fermierul desenează un triunghi mult mai mare sau mult mai mic decât ce vedem noi pe imagini și nu găsim nici cultura declarată de fermier, nici măcar nu mai putem vorbi de identificare. E clar că fermierul și-a completat cererea să fie completată. Sunt greșeli grosolane.
E posibil să-și fi indicat greșit parcela și-n anii anteriori, dar nu a fost în eșantionul de control și a primit subvenția pe suprafață. O explicație ar fi și vârsta înaintată a unor fermieri, au 70 de ani, 80 de ani și ar fi bine să fie consiliați la completarea cererii. Sunt și cazuri în care sintagma fără echivoc îi aduce pe fermieri în situația de neconformitate. Ca să dau un exemplu, dacă ai completat o cerere la primărie și ai greșit numele, poți să revii și să corectezi. La identificarea fără echivoc nu mai poți să corectezi ceea ce e absurd. Trebuie să se găsească o soluție. Din păcate, se poate întâmpla să fie penalizați și fermieri care nu merită asta.
Sudul țării are o caracteristică aparte: parcele lungi și înguste, dificil de identificat!
Eu sunt inginer geodez și acea abatere de 0.75 m e aproape imposibil de respectat. Mi se pare foarte restrictivă această limită de 0,75 m. Fermierul vine și depune cererea în IPA online, se uita pe ortofotoplanuri, pe niște imagini făcute din avion, și ar trebui să aibă mai multe cunoștințe. Să știe să folosească un calculator, mai mult decât atât să știe să digitizeze în IPA online. Hai să spunem că toți au făcut lucrul acesta, dar sunt în zona de sud blocuri fizice unde ai 200 de parcele, fâșii lungi și înguste. Să-l pui pe fermier să-și identifice acolo care e parcela lui și dacă toată acea tarla a fost arată și e o singură cultură, fermierul nu are nicio limită pe care o poate vizualiza pe acele imagini, în IPA online.
Cine decide, în final, dacă fermierii care au greșit își vor primi subvențiile?
Noi ce facem, de fapt? Primim niște imagini dintr-o serie de mai multe imagini luate în perioade diferite ale anului. Unele sunt VHR (very high resolution), adică de înaltă rezoluție, și asta înseamnă că pe aceste imagini se poate determina limita parcelei. Pe imaginile luate în mai, iunie și august, vă dau un exemplu, determinăm cu precizie și ce cultură e în acea parcelă. Analizăm imaginile cu cererile depuse de fermieri și astfel putem determina suprafața pe imaginile de înaltă rezoluție și cultura împreună cu celelalte două imagini pe care le avem la dispoziție.
În urma controlului pe care-l facem, atribuim niște coduri: de conformitate sau de neconformitate. În baza acestor coduri, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) face un control administrativ și decide: fermieri care merg la plată și fermieri care pentru a ajunge la plată au nevoie de un control suplimentar, follow-up. În principiu, ar trebui ca în suprafața declarată la plată să se regăsească toți fermierii care au depus cererile de plată. Punctul doi e cultura. În activitatea de follow-up, APIA analizează: cei care într-adevăr au greșit sau nu au dreptul să-și primească subvenția și fermierii cu care pot să clarifice anumite aspecte.
Până-n anul 2011, firma Gauss a participat la campania de follow-up, iar fermierilor cu coduri de neconformitate li se puneau la dispoziție hărți suplimentare pe care-și puteau indica parcelele. În prezent, doar APIA face o campanie de follow-up. Alte coduri de neconformitate au fost generate de supradeclarări de suprafețe sau subdeclarări.
Care este soluția?
Singura soluție pentru rezolvarea erorilor la identificare și să nu fie penalizați fermierii cu miile ar fi o derogare de la Comisia Europeană. Subvențiile fermierilor care și-au identificat la nimereală parcelele sau le-au amplasat greșit, cu o marjă mai mare de toleranță, atârnă de această veste!
Am cerut deja o derogare Comisiei Europene. Astăzi ( miercuri, 20 ianuarie 2016 n.r.) va pleca o scrisoare de la secretarul de stat român la directorul general DG Agri, Jerzy Bogdan Plewa, pentru a solicita o soluție în acest sens. Să vedem ce marjă de posibilitate avem și ce soluție putem găsi cu Comisia Europeană, a declarat Achim Irimescu, ministrul agriculturii. Declarație făcută pe 20 ianuarie 2016.
De la apariția ei în regulamentele europene, sintagma identificare fără echivoc a dat mari bătăi de cap fermierilor români.
Pentru localizarea fără echivoc a parcelei agricole și identificarea amplasamentului și conturului acesteia se aplică o toleranță de amplasare, aferentă unei zone tampon calculată în aplicația electronică GIS, de 0,75 m. (Ordonanța 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți directe din agricultură)