CARE SUNT CERERILE AGRICULTORILOR! Pentru prima oară, poate, fermierii români au transmis Bruxelles-ului propunerile lor pentru subvenții și pentru măsurile de dezvoltare rurală. Organizația care a spart gheața este Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) care a semnat, pe 12 decembrie, o declarație pentru Comisia Europeană, alături de reprezentanții fermierilor din alte șase state UE. AGROINFO vă pune la dispoziție această declarație.
Declarația privind viitorul politicii agricole comune (PAC) a UE, Bucureşti, 12 decembrie 2018
Noi, reprezentanții camerelor agricole și organizațiilor care participă la Reuniunea Celor Trei Mări, Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Lituania, Polonia, România și Slovacia, au discutat despre Politica Agricolă Comună a UE (PAC) și au semnat prezenta declarație cu următorul conținut:
1) BUGETUL
Bugetul PAC pentru perioada 2021-2027 ar trebui menținut cel puțin la nivelul bugetului actual, incluzand fondurile de dezvoltare rurală. Este necesar să se armonizeze amploarea ajutorului de stat în întreaga UE pentru a asigura condiții echitabile intre Statele Membre.
2) CONVERGENȚA
O PAC mai echitabilă înseamnă convergența totală a plăților directe, unul dintre cele mai importante instrumente de echitate între agricultori. Acesta ar trebui finanțat de statele membre care au plăți directe peste media UE până în 2027. Referințele istorice pentru calificarea plăților au condus la o diferență notabilă a nivelului plăților directe între statele membre.le între statele membre.
3) CAPPING
PAC trebuie privită ca o politică economică care asigură securitatea alimentară și nu una socială. Măsura plafonării plăților este împotriva competitivității, a tendințelor economice mondiale și a regulilor economice de bază. Aceasta va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural să-și dezvolte și să-și mărească afacerile peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură siguranța alimentară, trebuie să existe o anumită predictibilitate și eficiență în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol.
Plafonarea plăților directe ar trebui să se facă pe baza alegerii voluntare a statelor membre, inclusiv a sumei peste care ar trebui aplicată plafonarea.
Noul model de furnizare descentralizată a PAC alocă un control sporit statelor membre. Cu toate acestea, trebuie să existe mecanisme care să asigure o subsidiaritate sensibilă și să evite divergențele periculoase și denaturările pieței interne.
4) COTA OBLIGATORIE EGALA PENTRU CO-FINANTAREA MASURILOR AFERENTE PILONULUI II
Este obligatoriu să se stabilească un procent egal de cofinanțare a celui de-al doilea pilon.
5) DEGRESIVITATEA PLĂȚILOR DIRECTE - O MĂSURĂ NAȚIONALĂ
În contextul unui plan strategic funcțional, schema de plată degresivă ar trebui să fie în competența fiecărui stat membru.
6) SPRIJIN VOLUNTAR CUPLAT
Necesitatea de a menține și de a spori sprijinul cuplat voluntar, care joacă un rol esențial în menținerea activităților agricole în sectoare sensibile. Prin urmare, această plată trebuie păstrată la același nivel.
7) DEFINIREA ADECVATA A TERMENULUI DE "FERMIER AUTENTIC"
Definirea termenului de "fermier autentic" va avea o importanță deosebită în contextul noii PAC, pentru a asigura un tratament transparent și egal în domeniul agriculturii din fiecare stat membru, din punctul de vedere al creării unui sistem de plăți practic.
Definiția fermierilor autentici va rămâne la latitudinea fiecărui stat membru, pentru a asigura condiții echitabile și egale de concurență pentru toți agricultorii de pe piața unică europeană.
8) AGRICULTURA DE PRECIZIE SI TEHNOLOGIZAREA FERMELOR
Noua PAC, ar trebui să promoveze utilizarea instrumentelor agricole de precizie, cum ar fi datele prin satelit, utilajele avansate, retelele de senzori și alte instrumente.
Este necesar ca PAC să sprijine fermierii în demersurile pentru tehnologizarea fermelor.
Uniunea Europeană ar trebui să promoveze o evaluare a riscurilor care să echilibreze conservarea mediului cu necesitatea economică, pentru asigurarea unei mai bune productivități în domeniu.
9) ECONOMIA CIRCULARĂ ȘI DURABILĂ. DEZVOLTAREA FORȚEI DE MUNCĂ ÎN MEDIUL RURAL. NOUA GENERAȚIE.
Este necesar să se asigure predictibilitatea în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol, sistemele de producție și prelucrarea primară durabilă. O astfel de măsură va susține investițiile durabile, prin care să se asigure atât produse finite integrate în industria alimentară, cât și forță de muncă specializată, în mediul rural.
Aceste măsuri sunt necesare și în vederea atragerii generației tinere în agricultură, punând la dispoziție tehnologii noi, actuale, într-un mediu de afaceri promițător. Mergând mai degrabă spre o economie circulară și nu spre una liniară, tradițională, reușim să folosim mai eficient resursele, menținând resursele în uz cât mai mult timp și recuperându-le ori de câte ori este posibil.
Tranziția necesită stabilitate și predictibilitate într-o viziune pe termen lung, deoarece poate dura mult timp să apară efectul investiției, iar adaptarea este lentă.
10) MĂSURI PENTRU CONSERVAREA MEDIULUI
Importanța măsurilor ecologice în cadrul PAC, ca element-cheie al agriculturii durabile și al gestionării resurselor naturale.
Cu toate acestea, pentru a atinge obiectivele de sustenabilitate, măsurile trebuie să fie mai coerente în cadrul celor doi piloni, mai puțin împovărătoare și mai flexibile.
Prezenta declarație va fi comunicată, spre știință:
- Phil Hogan, comisar pentru agricultură, Comisia Europeană;
- Adina-Ioana Valean, președinte, comisia ENVI, Parlamentul European;
- Czesław Siekierski, președinte, comisia AGRI, Parlamentul European.
Declarația ne-a fost transmisă de LAPAR.