DECAN USAMV BUCUREȘTI: PLAFONAREA SUBVENȚIILOR, UN FEL DE 1990 CU DESFIINȚAREA CAP-URILOR!

Cineva spunea că sunt unii care pierd și alții care câștigă. Opinia mea documentată este că sunt doar unii care pierd și atât. Este iluzoriu să credem că fermierii mici sau medii vor putea să câștige prin intermediul Pilonului 2 (fonduri europene pentru dezvoltare rurală n.r.) unde se duc banii. Fermele mari care vor pierde sunt ferme în afara arcului Carpatic, e vorba de sudul Moldovei, tot Bărăganul și un pic în vest. Foarte puține ferme mari în Transilvania. Am făcut un studiu pe cei mai mari 100 de beneficiari în ultimii șase ani de zile, 2018-2011 parcă. Cele 100 de ferme sunt localizate în Bărăgan. Prin plafonare, fermele mari vor fi afectate ca să nu spun că vor fi distruse. Vor fi afectate, dar nu cred că vor fi distruse. Sunt ferme care au făcut investiții, iar în investițiile lor au contat pe acea subvenție și care, dacă din 2021 nu va mai veni, cu siguranță îi va afecta.

Mi-e greu să cred că nu vor rezista. Vor rezista cu siguranță pentru că sunt oameni care au investit în agricultură, care de 30 de ani de zile au cumpărat pământ când alții nu cumpărau pământ, atenție, sunt oameni care au știut să se descurce în sensul bun al cuvântului. Dacă acceptăm plafonarea și dacă milităm pentru plafonare, mie mi se pare că se întâmplă un fel de 1990 cu desființarea CAP-urilor.

Acum, în fermele mari avem cât de cât o concentrare a terenurilor, probabil că prin plafonare, fermele mari se vor disipa. Și dacă cineva crede că, prin afectarea acestor ferme mari, vom aduce populație în zonele rurale depopulate, este iluzoriu. Asta e opinia mea fermă și nu cred că este cineva care a mers, de exemplu, între Saraiu și Topolog, în Tulcea, sunt 27 de kilometri, cine crede că se poate stabili acolo să facă o fermă mică, în locul fermelor mari care sunt acolo, a spus prof. dr. Dinu Adrian Toma, la Ziua Cooperativelor de Cultură Mare, organizată pe 30 ianuarie 2020, la București, de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).

Studiul despre plafonare pe care l-a realizat prof.dr. Toma va fi prezentat, în această săptămână, la Congresul "De la fermieri pentru fermieri", organizat pe 6 februarie de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Subvențiile agricole nu vor mai depăși suma de 100.000 de euro pe fermă și beneficiar, în perioada 2021-2027. Asta înseamnă plafonarea subvențiilor agricole, propunere făcută de Comisia Europeană pentru următorul exercițiu financiar cu scopul acordării unui sprijin mai mare fermelor mici. Suma pe care o pierd anual, prin plafonare, fermele mari și medii din România este estimată undeva la peste 440 de milioane de euro.

Propunerea Comisiei este o reducere progresivă cu plafonarea la 100.000 de euro (suma maximă pe care va putea să o încaseze un fermier din subvenții n.r.). Practic, începe scăderea de la 60.000 de euro, progresiv. În propunerea noastră, plafonarea merge în paralel cu refolosirea banilor care se obțin din acest proces pentru redistribuție pentru fermierii mici, fermierii tineri, pentru scheme ecologice, a declarat Mihail Dumitru, director general adjunct DG Agri Comisia Europeană, la finele anului trecut, în exclusivitate pentru AGROINFO.

Parlamentul European a nuanțat puțin această chestiune, a spus în felul următor: minim 10% din suma alocată statelor membre pentru Pilonul 1 (plăți directe n.r.) se redistribuie către fermierii mici și mijlocii. Minim 10% ceea ce înseamnă că poate să fie și o sumă mai mare de 10%, poate să fie 20%. Sau poate să opteze, alternativ, pe ceea ce înseamnă plafonare la 100.000 de euro cu reducerea a 50% din cheltuielile cu forța de muncă, a declarat europarlamentarul Daniel Buda (PPE), vicepreședinte al Comisiei AGRI din Parlamentul European, exclusiv pentru AGROINFO.  

Deci, la Bruxelles există două variante pentru plafonarea subvențiilor. Lucrurile nu sunt bătute în cuie, sunt la faza de propunere. Cert este că nicio variantă nu include renunțarea la plafonare. Poziția României la Bruxelles este o plafonare voluntară. Concret, România insistă ca decizia  să fie lăsată la latitudinea statului membru UE.

ATENȚIE! Acest articol este protejat de dispozițiile Legii 8/1996 privind dreptul de autor și este interzisă copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a acestuia. Articolele publicate pe AGROINFO pot fi preluate doar în limita a maxim 500 de caractere şi cu citarea obligatorie a sursei, cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.