De veghe-n lanul cu... fonduri europene!

Probabil că, în comitetul care supraveghează modul în care se alocă banii de la UE destinați mediului rural, nu se prea merge cu crucea-n sân și de aceea e nevoie de... sfânta ascultare?!

De privim lucrurile ca buni samariteni ce suntem, Patriarhia Română are un justificat interes în a observa tainicele lucrări europene. Potrivit unor estimări oficiale, Patriarhia Română ar deține „sub patrafir” cel puțin 40.000 de hectare de teren arabil. În anul 2014, APIA făcea cunoscut că mănăstirile și parohiile au depus cereri de plată pentru o suprafață agricolă totală de 23.853 hectare, iar subvențiile primite de instituțiile de cult ajungeau la aproape 5 milioane de euro.

Tot anul trecut, fostul director al APIA, Dorel Benu, aflat sub cercetarea procurorilor DNA, aducea în discuție noul concept agrofilosofic introdus de curând în stufoasa legislație, cel al „fermierului activ”, dar amintind și de o listă neagră cu proprietarii de terenuri care nu le cultivă efectiv. Acesta a afirmat că, pentru a putea dovedi calitatea de fermier activ, instituțiile de cult trebuie să desfășoare activități agricole conform clasificării CAEN sau să poată dovedi cu documente că desfășoară propria activitate agricolă. Imediat, din amvonul Patriarhiei Române au răsunat slovele unui comunicat care înfiera cu mânie inchizitorială eretica glăsuire a șefului APIA, predicând faptul că “statutul de fermier activ, invocat de reprezentanții APIA, dar al cărui sens nu este încă definit legal, nu poate fi refuzat unităților bisericești care dețin în proprietate și cultivă terenuri agricole”.

Având prea multe păcate pe capul Ministerului Agriculturii, Daniel Constantin a acceptat ca Patriarhia să salveze România la absorbția fondurilor europene. Păi, nu-i popa cel mai nimerit agent de influență? Și atunci ce s-au gândit mai-marii Agriculturii? Ia hai să-i punem și pe sfințiile lor „fruncea” la masa bucatelor, să vegheze mai abitir asupra șarpelui tentației, să nu cădem pradă spre furtișag, dar și pentru a înfrâna pornirile spre necurățenie, hoție și corupție ale unor fermieri sau funcționari mai slabi la ispită, fie ei de la APIA, AFIR sau din minister! 

Conclucrarea dintre întâistătătorii Bisericii și Ministerul Agriculturii pare să se armonizeze într-o psalmodiere în chip fericit. „Deși Statul și Biserica au misiuni diferite, considerăm că acestea se întâlnesc atunci când vorbim de promovarea unor elemente extrem de importante cum ar fi tradițiile, valorile, dar mai ales recuperarea decalajului de dezvoltare pe care îl are satul românesc față de mediul urban”, declara Daniel Constantin. Agheasmă în ochii enoriașilor! Cum, Doamne, iartă-mă! Să armonizezi satul cu orașul, două entități în contratimp între care s-a creat o prăpastie de dimensiuni abisale, fără a aplica politici publice responsabile, optim articulate, coerente și din belșug finanțate?!

Poate că, o dată cu noul PNDR 2020, va deveni operațională și „Biblia bunelor practici în agricultură”, începând cu obligația de a lucra efectiv pământul. Apoi, să nu ignorăm ritualurile magice pentru aducerea ploilor. Și n-ar strica nici ceva legat de râvnă: “să nu râvnești la casa aproapelui tău, la femeia aproapelui tău, nici la ogorul lui, nici la sluga lui, nici la slujnica lui, nici la boul sau nici la asinul său și la niciuna dintre dobitoacele lui și la nimic din câte sunt ale aproapelui tău!". Altfel se va generaliza practica slujbelor de exorcizare pentru scoaterea „cancerului corupției” din trupurile flămânde ale celor dedulciți la fapte rele. Amin!