DE CE NU SE VINDE BRÂNZA de OAIE din FERMELE ROMÂNEȘTI?

Există o discrepanță între numărul ridicat de oi din România și cantitatea de produse de pe piață, spune europarlamentarul Daniel Buda. Politicianul a mai ridicat această problemă. Este paradoxal să avem tradiție în creșterea oilor și, totuși, brânza de oaie să o găsești atât de rar prin magazine. Ne referim la brânza autentică, nu la brânzeturi contrafăcute și pe care se lipesc etichete false.

Daniel Buda spune că a descoperit și motivul. Stâna românească suferă din pricina mizeriei.

Factorul principal care determină un procent atât de scăzut al produselor comercializate este lipsa unor condiții igienico-sanitare corespunzătoare cu normele în vigoare, în majoritatea stânelor din România. Astfel, standardele privind siguranța alimentară sunt deseori încălcate, fermele nebeneficiind de condiții adecvate pentru comercializarea produselor la cele mai ridicate standarde de calitate și siguranță. Acest aspect este determinat cu precădere de situația financiară precară a fermierilor,spune europarlamentarul.

Fermierii nu au bani să se alinieze civilizației europene. Europarlamentarul i-a scris comisarului european pentru Agricultură, Phil Hogan. Daniel Buda i-a cerut sprijin financiar pentru fermierii români ca să-și pună la punct stânele.

În prezent, există peste 14 milioane de oi în România, un număr considerabil mai mare decât cel din anii 2000. Cu toate acestea, doar 20% din producția totală de lapte de oaie ajunge să fie comercializată în lanțurile de magazine. În ceea ce privește carnea, dar și brânzeturile de oaie, acestea se regăsesc într-o proporție nesemnificativă la retaileri sau în restaurantele românești.

Astfel, 80% din produsele lactate din oaie sunt utilizate de către fermieri pentru consum propriu sau ca o componentă a trocului. Am solicitat aşadar Comisiei să îmi comunice care sunt instrumentele avute la îndemână pentru a veni în sprijinul crescătorilor de oi în vederea adaptării lor la standardele impuse, spune Daniel Buda.

Comisarul Phil Hogan i-a răspuns.

Creșterea valorii adăugate a producției agricole prin standarde mai înalte de calitate și o mai bună organizare a producătorilor pentru pătrunderea pe piețe sunt obiective-cheie ale programului de dezvoltare rurală al României (PDR) 2014-2020.

Diverse măsuri din cadrul programului de dezvoltare rurală oferă sprijin pentru creșterea competitivității exploatațiilor agricole prin investiții în ferme sau în mici unități prelucrătoare. Cu toate acestea, nu se poate acorda sprijin din cadrul PDR pentru ca agricultorii să respecte standardele UE obligatorii din punct de vedere juridic care sunt deja în vigoare decât în două cazuri:

- atunci când un tânăr fermier se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă ca șef al respectivei exploatații. În acest caz, se poate acorda sprijin doar în termen de 24 de luni de la data stabilirii sale.
- atunci când legislația Uniunii impune noi cerințe fermierilor. În acest caz, sprijinul poate fi acordat pentru investițiile necesare pentru a se conforma noilor cerințe în cursul unei perioade de 12 luni de la data la care acestea au devenit obligatorii pentru exploatația agricolă.Informații detaliate privind PDR al României sunt disponibile pe site-ul internet al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România .

În ceea ce privește standardele UE de igienă a producției, România ar trebui să respecte dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 853/2004 . Ar trebui subliniat faptul că legislația menționată mai sus prevede măsuri de flexibilitate pentru fermierii locali, dar, în acest caz, măsurile respective ar trebui notificate Comisiei de către autoritățile competente, a spus Hogan.

Cu alte cuvinte, spus pe românește, fermierii români, ori insistă la Ministerul Agriculturii să notifice Comisia Europeană pentru un sprijin financiar, destinat stânelor, ori se descurcă singuri să-și rezolve problema în așa fel încât produsele din fermă să ajungă pe rafturi.