Până la această dată, însămânţările de primăvară au ajuns la 97% din suprafaţa programată la floarea soarelui, 81% la porumb şi 80% la soia, în timp ce la cartof a fost depăşit programul. O primă evaluare a producţiei vegetale din 2015 se va face la finalul lunii mai, atât pentru culturile însămânţate în toamnă, cât şi pentru cele din primăvară, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii Daniel Botănoiu.
Potrivit datelor MADR, citate de Agerpres, suprafaţa agricolă programată pentru însămânţări în primăvara anului 2015 se ridică la 4,6 mil. ha, din care 2,61 mil. ha cu porumb, iar 1,06 mil. ha cu floarea-soarelui.
În toamna anului 2014 au fost însămânţate cu grâu, orz, orzoaică şi rapiţă circa 2,9 mil. ha, din care grâul reprezintă 2,11 mil. ha.
„Nu putem spune că stăm rău, deşi se putea şi mai bine, însă în mod mod sigur nu o să fim în situaţia de a avea producţii care nu pot să ne asigure necesarul de consum. Toate fermele vegetale care au aplicat tehnologii nu vor avea probleme, însă pentru cei care nu au avut utilaje şi dotări corespunzătoare producţiile nu vor fi în acest an prea îmbucurătoare. Sunt însă câteva culturi care arată foarte bine, iar unele care încă mai pot recupera. O evaluare a producţiei vegetale se va face la sfârşitul lunii mai, în cel mult două săptămâni, atât pentru culturile însămânţate în toamnă, cât şi pentru cele din primăvară”, a precizat Daniel Botănoiu, citat de Agerpres.
Îngheţ în Transilvania, secetă în Moldova şi Dobrogea, inundaţii în sudul ţării
Acesta a subliniat că variaţiile de temperatură zi/noapte din această primăvară vor avea influenţe mai mari asupra nivelului producţiei decât îngheţul din iarnă. „Anul acesta nu au fost temperaturi scăzute în iarnă, însă a fost o variaţie de temperatură zi/noapte în primăvară care va influenţa nivelul producţiei, nu planta. Deşi suntem sub media care se distrugea în iarnă şi care era de regulă între 100.000 - 150.000 de hectare, anul acesta nu au dispărut din cauza îngheţului, ci din cauza variaţiilor de temperatură. Au fost foarte mulţi factori care au influenţat culturile. De exemplu, în iarnă au fost precipitaţii foarte multe pe zonele principale de cultură, iar în alte zone nu au căzut precipitaţii. În Transilvania, poate au avut condiţii mai bune, dar au avut îngheţ, în sud nu a fost îngheţ, dar au fost inundaţii. În Moldova nu au fost nici inundaţii şi nici îngheţ, dar a fost o lipsă de precipitaţii. Este un mozaic cu ceea ce s-a întâmplat cu fiecare cultură în parte”, a adăugat Botănoiu.
Botănoiu a explicat şi că nivelul producţiilor depinde şi de ce se va întâmpla în perioada următoare, nu numai din punct de vedere al precipitaţiilor, ci şi din cel al temperaturilor.
„Depinde de ceea ce se va întâmpla în perioada următoare nu numai din punct de vedere al precipitaţiilor, ci şi al temperaturilor. Temperaturile ridicate brusc influenţează şi duc şi la stafidirea bobului. La ora actuală există şi secetă pedologică, dar nu pe arii extinse, mai mult în Dobrogea şi Moldova, în anumite judeţe”, a mai spus Botănoiu.
Informaţiile oficialului MADR sunt susţinute din teritoriu. Zeci de hectare de grâu din judeţul Brăila, în special din Lunca Dunării, sunt afectate din cauza umidităţii excesive din sol, generată de creşterea Dunării şi de ploile puternice din ultima perioadă. Pe de altă parte, în judeţul Botoşani culturile însămânţate în primăvara acestui an au nevoie urgentă de precipitaţii, pentru că solul are un deficit mare de apă, ceea ce ar putea afecta culturile de soia, floarea soarelui şi porumb.