Cum se văd, de la MADR, efectele gerului?

Pe partea de sud a ţării, culturile însămânţate în toamnă sunt în regulă, pentru că avem până la 35-40 de centimetri de zăpadă. Sunt zone în care a fost viscolită zăpada, dar, atâta timp cât covorul este aşezat, temperaturile scăzute nu produc efecte despre care să putem spune că sunt iremediabile. În zonele celelalte, până la curbura Carpaţilor, sigur, au fost anumite probleme. Vorbim despre cele din partea Transilvaniei, pe partea de centru şi nord-vest, pentru că stratul de zăpadă a fost mai mic, iar trei zile consecutive cu ger de minus 20 de grade Celsius în mod sigur afectează plantele. Însă, trebuie ţinut cont că zonele din centrul ţării sunt cultivate mai mult cu cartofi, sfeclă şi porumb şi mai puţin cu rapiţă sau grâu. Deci, nu sunt suprafeţe însemnate. Grosul producţiei este orientat pe partea de sud şi sud-est, a declarat Daniel Botănoiu, citat de Agerpres.

Grâul arată bine, rapiţa depăşise o anumită fază de dezvoltare, iar temperaturile scăzute sunt şi ele benefice pentru boli şi dăunătorii de câmp, pentru că le mai distruge. Avem şi plusuri, dar şi minusuri, a adăugat Botănoiu.

Oficialul MADR a precizat că, deocamdată, nu pot fi făcute evaluări ale pagubelor înregistrate din cauza gerului, însă, după ce se va încălzi vremea, se vor putea vedea efectele produse asupra plantelor. Ca să poţi avea o evaluare exactă, trebuie să aştepţi să se încălzească, să vezi cum este planta, dacă este iremediabil pierdută. Aşa se fac evaluările, acum nu poţi să îţi dai seama. După ce dispare acest val de frig şi vine căldura, putem vedea cât este sau nu de turgescenţă (umflarea celulei vegetale din cauza apei care a pătruns în interiorul ei - n.red.), dacă s-a dus în cap, poţi face automat o evaluare să vezi cât s-a pierdut. Din cauza secetei, în partea de sud, plantele au răsărit mai greu, însă, peste Carpaţi, au răsărit mai bine, au fost condiţii de umiditate mai bună, mai ales în zonele unde au fost tehnologiile făcute, a explicat reprezentantul MADR.

Cum va fi anul 2016 pentru agricultori?

Pe de altă parte, Botănoiu consideră că este „îmbucurător” faptul că pe partea de sud a ţării şi în zona Banatului regimul hidric este normal. Singura îngrijorare este legată de creşterea bruscă a temperaturilor care ar putea sufoca plantele. Prognozele agrometeorologice emise de ANM arată în momentul de faţă că 2016 că va fi un an relativ normal din punct de vedere agricol.

Sper să nu vină temperaturi bruşte, superioare, de la minus 20 de grade să trecem la 10 grade Celsius şi să continue aşa, pentru că apar băltirile şi sufocarea plantelor. Aceste variaţii de temperatură nu sunt bune pentru plante. Practic, şi omul suferă din cauza acestor variaţii. Prognozele agrometeorologice arată că vremea va fi bună pe perioade scurte, însă, pentru o perioadă mai lungă, se anunţă ceva mai multe precipitaţii începând cu jumătatea lunii februarie şi în martie. În general, vom fi într-un an relativ normal, a adăugat oficialul MADR.

Potrivit meteorologilor, vremea se va încălzi treptat în aproape toată țara în perioada care urmează.

Culturile de rapiţă din Timiş, în pericol

Tocmai aceasta ar fi problema în județul Timiș, unde în 2015, fermierii au semănat 140.000 ha cu grâu, circa 5.500 ha cu orz, 8.000 ha cu orzoaică şi 12.000 ha cu rapiţă. Rapiţa este cea mai sensibilă la ger. Temperaturile foarte ridicate din toamnă, şi chiar din luna decembrie, au dus la dezvoltarea nefirească a rapiţei pentru această perioadă, care a ajuns la 60-70 cm. Lipsind protecţia stratului de zăpadă, poate fi afectat nodul de înfrăţire. Dacă alternează repetat îngheţul cu dezgheţul, îl dezveleşte de pământ, rămâne afară, iar temperaturile foarte scăzute, câteva zile la rând, îl pot afecta, a afirmat Doru Petanec, directorul Direcţiei Agricole Timiş, citat de Agerpres.

Fermierii români au semănat aproape 2 mil. ha cu grâu și peste 470.000 ha cu rapiță în toamna 2015

În toamna anului 2015, au fost însămânţate cu grâu 1,993 milioane ha, cu secară - 8.569 ha, triticale - 83.867 ha, orz de toamnă - 292.146 ha, orzoaică de toamnă - 77.788 ha şi rapiţă - 471.396 ha, arată datele citate de Agerpres.

Există o scădere uşoară la grâu, în jur de 100.000 de hectare, şi o uşoară creştere la rapiţă din punct de vedere al însămânţărilor faţă de anul trecut. Datorită secetei din toamnă, nu au fost condiţii excelente pentru semănat, plus recoltatul târziu la porumb. Suntem în marja celor două milioane de hectare cu grâu, exact ceea ce ne trebuie, iar la orz în jur de 300.000 de hectare, a mai spus Botănoiu.