Câţiva crescători de animale din comuna Topolog, judeţul Tulcea, ne-au sesizat că o parte din izlazul comunal a fost pusă în posesia unor cetăţeni care au intrat, peste noapte, cu tractoarele la arat. Ne-am deplasat în comuna cu pricina să aflăm care este, de fapt, situaţia.
Nicolae Băncilă, cel care a făcut sesizarea, este crescător de animale din generaţie în generaţie. Înainte vreme, în comunele dobrogene, cine nu avea animale nu era bine văzut în comunitate, păstorii având un statut mai ridicat şi o stare materială înfloritoare.
Păşunea cu pricina de pe dealurile costelive ale Topologului, situată undeva spre Măcin, hrănea mii de oi, capre şi vaci. Acum, numărul animalelor s-a împuţinat. „Izlazul comunal a fost din vechime «cu certificat de naştere», bătrânii noştri păşteau acolo peste 4.000 de oi, sute de capre şi două cirezi de vaci. Pe vremea comuniştilor a fost arat şi cultivat, iar imediat după Revoluţie şi-a recăpătat destinaţia şi a trecut la Primărie. La început, izlazul avea cam 93 ha, acum dacă au mai rămas vreo 75 ha. Aici suntem noi cu 300 de oi şi o sută şi ceva de capre şi un vecin care are până în 200 de oi. Vara mai vin şi căprăriile din sat!”, ne-a declarat Vasile Băncilă, tatăl lui Nicolae.
Primăria a îngrijit partea asta de izlaz aşa cum numai o primărie ştie! Vreo câţiva ani a aruncat cu îngrăşăminte, a luat subvenţia şi cam atâtica! Oamenii îmi spun că ar fi putut să repare şi cişmeaua din subvenţiile de la APIA. Şi nu puţini bani, calculaţi la peste 3.000 ha de păşune cât are comuna Topolog! „Acolo, pe izlaz, avem o cişmea paradită, cândva a venit o firmă de construcţii de la Babadag, tocmită de primărie s-o repare, dar a făcut lucru de mântuială. Băiatul meu i-a refăcut ulucii din azbociment. Acum e într-o stare deplorabilă. Vara, cişmeaua, dacă se mai poate numi aşa, nu are suficientă apă pentru animale”, a susţinut Vasile Băncilă.
Din discuţiile cu oamenii, aflăm că în Topolog lumea e lacomă după pământ, hectarul costă peste 100 de milioane vechi şi unii localnici au şi pus ochii pe acest izlaz. „Dascălul bisericii chiar a primit două hectare. Şi se pare că ar mai vrea”, afirmă Băncilă.
Topologenii mai susţin că pe păşune există un loc de trecere pentru animale care pe vremuri avea lăţimea de 16 m. Cu timpul, trecătoarea a fost arată pe ambele margini şi s-a cam îngustat, iar acum de-abia mai pot trece două căruţe una pe lângă cealaltă. Apoi, arătura stinghereşte accesul turmelor de oi şi cârdurile de capre către izlaz. „Suntem nevoiţi să intrăm prin pădure, dar abia aşteaptă pădurarii să ne amendeze, legea ne interzice”, spun fermierii.
Detalii privind situaţia din Topolog găsiţi în revista Ferma – noiembrie 2014!