În pofida climatului cu totul special din această primăvară, Europa a înregistrat în 2020 o creştere substanţială a suprafeţelor cultivate cu sorg, potrivit estimărilor organizaţiei interprofesionale Sorghum ID.
Cu excepţia României, unde s-a putut observat o scădere, atât în ceea ce priveşte sorgul boabe cât şi cel furajer, toate ţările în care s-a demarat un program de promovare a acestei culturi şi-au extins suprafețele cu sorg. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în Austria, unde fermierii au alocat anul acesta 7.500 de hectare pentru varietăţile de sor-boabe (cu 85% mai mult decât în sezonul precedent), respectiv 2.500 de hectare pentru sorgul destinat consumului din fermele zootehnice (+25%).
De de parte, cel mai mare cultivator de sorg în Europa rămâne Rusia, cu o suprafaţă totală de circa 200.000 hectare (115.000 ha sorg-boabe şi 85.000 ha sorg furajer), cu o creştere de 15%, respectiv 6% comparativ cu 2019. Franţa îşi consolidează poziţia a doua pe continent, cu 85.000 hectare (+21%) destinate producţiei de sorg-boabe şi alte 28.000 hectare (+25%) pentru producţia de sorg furajer.
La vest de noi, în Ungaria, sorgul pare să câştige din ce în ce mai mult teren. Anul acesta, fermierii maghiari au cultivat nu mai puţin de 30.000 de hectare (dublu faţă de 2019) cu sorg-boabe şi 15.000 de hectare (+85%) cu sorg furajer. România, în schimb, şi-a redus în mod considerabil suprafeţele cu sorg, ajungând să cultive anul acesta doar 19.000 de hectare - 14.000 ha cu sorg-boabe (-25%) şi 5.000 ha cu sorg furajer (-16%).
În Europa, producția globală de sorg-boabe s-a obținut de pe o suprafață de 375.000 hectare, ceea ce reprezintă o creștere de 69.000 hectare față de 2019, în timp ce suprafețele cultivate cu sorg furajer au atins anul acesta 209.000 hectare, echivalentul unei creșteri de 25.000 hectare față de anul trecut.