China a scăpat controlul asupra orezului transgenic

În 2009, două soiuri de orez modificat genetic au fost aprobate pentru experimente în câmp, dar nu şi pentru comercializare, iar Ministerul chinez al Agriculturii a dat asigurări în luna ianuarie că „nici un fel de cereale transgenice nu sunt cultivate în China”, în afara cadrului experimental strict controlat.

Între timp, un reprezentant al Ministerului Mediului a declarat că, potrivit unei anchete comune a patru departamente guvernamentale, „seminţele transgenice ilegale sunt prezente în mai multe provincii, din cauza slabei gestionări”.

Potrivit site-ului de internet al Sistemului de alertă rapidă pentru alimente şi furaje din cadrul UE, ţările europene au raportat între 2006 şi 2011 nu mai puţin de 115 situaţii în care se constata prezenţa în produsele alimentare provenite din China a orezului modificat genetic.

Organizaţia ecologistă Greenpeace a semnalat încă din 2005 prezenţa seminţelor de orez transgenic în China, făcând anul trecut dovada existenţei acestora pe pieţele din provinciile Hubei, Hunan şi Jiangxi.

Guvernul chinez are în plan o strategie pentru promovarea biotehnologiilor, autorizând deja cultivarea mai multor organisme modificate genetic, inclusiv bumbac, ardei, tomate şi papaia, precum şi importul de soia şi porumb modificate genetic destinate industriei alimentare.

În ceea ce priveşte orezul, hrana de bază pentru peste 1,3 miliarde de chinezi, părerile sunt împărţite. „China nu are nevoie de orezul transgenic, deoarece ea produce o cantitate suficientă pentru consumul propriu şi chiar exportă”, susţin cei ce se împotrivesc acestui demers. Pe de altă parte, tabăra adversă susţine că noile varietăţi reprezintă „un progres biotehnologic” şi, în cele din urmă, acestea se vor impune.

Soiurile de orez modificate genetic sunt mult mai rezistente la secetă, fenomen cu care China s-a confruntat tot mai des în ultimii ani, oferă un randament al producţiei superior, iar în cazul soiului ce conţine gena Bt este posibilă reducerea dramatică a utilizătii pesticidelor.

Interesul economic al fermierilor este însă pus la îndoială, deoarece preţul seminţelor transgenice este de două până la cinci ori mai mare decât cel al seminţelor obişnuite.

Orezul transgenic creat în laboratoarele chineze aduc în discuţie şi problema proprietăţii intelectuale. Spre exemplu, Gena Bt, prezentă la una dintre varietăţile de orez modificate genetic, a fost brevetată de către compania americană Monsanto, care ar putea cere Chinei compensaţii financiare pentru comercializarea sa.