Ce te scoate de pe lista subvențiilor în 2016?

Starea de degradare a pajiștilor din România a determinat obligarea prin lege (Ordonanța de Urgență a Guvernului 34/2013) a proprietarilor să facă proiecte de amenajamente pastorale. Proiectele sunt concepute la nivelul fiecărei primării, de toţi proprietarii de pajişti naturale, fie că vorbim de persoane juridice sau fizice. Scopul amenajamantelor este  stabilirea unui set de acţiuni pentru fiecare trup de pajişti naturale pentru creşterea capacităţii de producţie şi, implicit, creşterea numărului de animale.

Printr-un proiect de amenajament pastoral se urmărește:

- înlăturarea vegetaţiei lemnoase nedorite de pe arii extinse şi a vegetaţiei ierboase invazive, nevaloroasă din punct de vedere al valorii nutritive;
- eliminarea proceselor cu efecte negative asupra pajiştilor naturale – alunecări, eroziune, colmatări, revărsări de ape etc.
- împiedicarea sărăcirii accentuată a solului în principalii nutrienţi, ceea ce duce la scăderea capacităţii de producţie a pajiştilor naturale.
Proiectul de amenajament pastoral cuprinde în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:
- descrierea situaţiei geografice, topografice şi planul parcelar al pajiştilor aflate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
- descrierea solului şi a florei;
- capacitatea de păşunat a pajiştii;
- lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor;
- planul de fertilizare şi măsurile agropedoameliorative.

Principalele lucrări ce urmează a se executa, în funcţie de caracteristicile fiecărui trup şi parcelă de pajişti naturale, sunt:

A. Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate pajiştile afectate de diferiţi factori limitativi ai producţiei sunt:
-  eliminarea excesului de umiditate;
- combaterea eroziunii de adâncime şi alunecărilor solului;
- corectarea reacţiei solului, respectiv aciditatea/alcalinitatea, prin lucrări de amendare.

B. Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos care constau în:
- curăţarea de muşuroaie, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre;
- distrugerea vechiului covor vegetal degradat;
-  îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare;
- pregătirea patului germinativ;
-  reînsămânţarea cu amestecuri de plante furajere productive şi cu valoare furajeră ridicată;
- întreţinerea pajiştii nou-înfiinţate.

C. Lucrările de întreţinere a pajiştilor cuprind cel puţin:
-  distrugerea muşuroaielor, curăţarea de pietre, a vegetaţiei arbustifere nevaloroase, combaterea buruienilor şi executarea lucrărilor de desecare;
- combaterea eroziunii solului şi respectarea strictă a regulilor de exploatare raţională;
- corectarea regimului aerohidric al solului;
-  lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte chimice şi organice;
-  lucrări de regenerare a pajiştilor prin însămânţări şi supraînsămânţări executate atât primăvara, cât şi toamna, în funcţie de condiţiile de climă şi sol, cu respectarea măsurilor stabilite prin angajamentele pastorale.

Responsabilitatea punerii în aplicare a OUG  nr. 34/2013 privind executarea proiectelor de amenajament pastoral o au conducerile administraţiilor locale, iar executarea acestora revine grupului de lucru constituit în acest scop, format din specialişti de la Consiliile Locale, Oficiile pentru Studii Pedologice şi Agrochimice, Camerele Agricole Judeţeane şi Direcţiile Agricole Judeţene, fiecare cu sarcini precis stabilite, astfel:

- specialiştii de la Consiliile locale, pun la dispoziţie planurile de lucru scara 1:5000;
pentru fiecare amplasament, cu detalii cadastrale şi topografice;
- Oficiile pentru Studii Pedologice şi Agrochimice execută studii pedologice şi agrochimice pentru stabilirea măsurilor agro-pedo-ameliorative şi de îmbunătăţiri funciare, precum şi a planului de fertilizare, în vederea fundamentării proiectului de amenajament pastoral;
- specialiştii de la Consultanţa Agricolă Judeţeană întocmesc proiectul de amenajament pastoral;
- Ministerul Agriculturii, prin specialiştii de la Direcţiile Agricole Judeţene, verifică datele tehnice din proiect şi întocmesc un registru cu suprafeţele de pajişti – pe proprietari, pe primării şi centralizat, pe judeţ.