Ce spun eurodeputaţii din Comisia de Mediu despre utilizarea OMG în alimente şi furaje?

Fermierii români sunt extrem de nemulțumiți că nu pot cultiva soia modificată genetic. Cultura de soia nemodificată genetic este pretențioasă, necesită multe tratamente chimice, și are o productivitate mică la hectar. Paradoxul face să nu avem voie să cultivăm, în schimb să ne fie permis să importăm boabe și șrot de soia modificată genetic.

Termenul în care aveam posibilitatea să comunicăm Comisiei Europene dacă interzicem sau aprobăm cultivarea organismelor modificate genetic a expirat. Comisia Europeană a fixat acest termen până vineri, 2 octombrie.

Este oarecum un paradox. Putem să importăm șrot de soia modificată genetic, dar nu putem să producem în țara noastră, a declarat ministrul Agriculturii, pentru TVR.

România poate cultiva anual 600.000 -700.000 de hectare cu soia modificată genetic (MG), care ar aduce un aport la PIB de 1- 1,5 miliarde de euro, afirmă Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, susţinător declarat al cauzei producătorilor agricoli care cer ca statul român să decidă în favoarea cultivării soiei MG pe teritoriul ţării noastre. Acesta este categoric şi în ceea ce priveşte riscul de a fi invadaţi de produse alimentare modificate genetic după ce UE va încheia Acordul de liber schimb cu SUA.

Cultivarea în țara noastră a organismelor modificate genetic este un subiect dezbătut tot mai des. Se vorbește în special de soia. Susținătorii acestei culturi sunt de la președintele Comisiei de agricultură până la fermierii membri în LAPAR.

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) solicită autorităţilor să fie consultaţi direct şi constructiv în procesul de elaborare a poziţiei oficiale pe care România urmează să şi-o facă oficial cunoscută pe tema cultivării organismelor modificate genetic (OMG), întrucât decizia îi afectează major.

În ședința Guvernului din 12 decembrie 2024 a fost aprobată Ordonanţa de urgență pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu privire la gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile alocate României din FEGA şi FEADR, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, aferente Politicii Agricole Comune.

În ședința Guvernului din 12 decembrie 2024 a fost aprobată Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Un Ordin MADR, postat în consultare publică pe site-ul oficial al ministerului, schimbă criteriile pentru subvenția APIA PD-03 Sprijin complementar pentru venit pentru tinerii fermieri.

Numărul tinerilor fermieri instalați ca șefi de exploatație este în scădere. Bruxelles-ul vrea să-i stimuleze cu ajutoare mai mari pe tineri să aleagă o carieră în agricultură.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a plătit 1,2 miliarde de euro (1.170.410.582,92 euro) în perioada ianuarie – decembrie 2024 pentru proiectele de investiții și pentru măsurile de mediu și climă finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Din întreaga sumă plătită de AFIR, 1,02 miliarde de euro reprezintă finanțarea Comisiei Europene acordate prin FEADR, iar 152 milioane de euro provin de la Bugetul Național.

În cadrul reuniunii AgriFish care s-a desfășurat în perioada 09-10 decembrie 2024, s-au aprobat concluziile privind o politică agricolă comună post 2027 orientată spre fermieri de către cei 27 de miniștri ai agriculturii din Uniunea Europeană.

Crescătorii de bovine beneficiază anul acesta de o subvenție APIA suplimentară pe cap de bovină, ecoschema PD-27 - Creșterea nivelului de bunăstarea a bovinelor prin pășunat extensiv pe pajiști în condiții optime de sustenabilitate. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început plățile finale pe 2 decembrie 2024 și sunt la plată și subvențiile care nu au fost incluse pe lista avansului APIA.

Ministerul Agriculturii a postat, pe site-ul oficial, un proiect de hotărâre de Guvern care aduce modificări plăților făcute din fonduri de dezvoltare rurală. Una dintre schimbările importante vizează cazurile în care fermierii nu sunt sancționați. Este vorba de plățile de agro-mediu, agricultură ecologică, plăți pentru zona montană sau alte zone defavorizate și plățile din măsura de silvomediu, împăduriri.

Noul comisar european pentru agricultură face eforturi pentru ca mai multe dintre subvențiile europene să fie distribuite fermierilor cu venituri mici, mai degrabă decât marilor afaceri agricole.

Consiliul Agricultură și Pescuit a aprobat luni, 9 decembrie 2024, în unanimitate un set de concluzii privind o politică agricolă comună post-2027 orientată spre fermieri, către o agricultură viitoare a UE competitivă, rezistentă la crize, durabilă, favorabilă fermierilor și bazată pe cunoaștere.