Fermierii români ne-au asaltat cu mesaje, evident nemulțumiți că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) nu le-a virat nici acum în conturile bancare plățile pe agromediu. Care este realitatea din spatele acestor plăți pe agromediu? Ce s-a plătit, de fapt, și care fermieri și-au primit banii pe agromediu?
Sunt fermieri români care nu au intrat la plata avansului din schema unică de plată pe suprafață (SAPS), dar care au primit, totuși, plățile pe agromediu. Deși cele două scheme de plată ar fi trebuit să fie corelate, amândouă sunt supuse controalelor, a existat și această situație la APIA, spun sursele noastre din Agenția Națională de Plăți.
La fel de bine, sunt fermieri care au încasat avansul din SAPS și nu au primit banii pe agromediu, deși au angajamente semnate. Ce s-a întâmplat, de fapt?
APIA a făcut de la 1 decembrie 2015 plățile finale pentru pachetele de agromediu. Plățile regulare pe care Comisia Europeană le permite de la data de 1 decembrie 2015 și până la termenul limită de 30 iunie 2016! De ce unii dintre fermieri au primit bani și alții nu?
Foarte mulți agricultori fac confuzie între două măsuri. Și anume, măsura 214 din fostul PNDR 2007-2013 și măsura 10 agromediu și climă din actualul PNDR. O dată cu schimbarea legislației în 2015 și cu intervenirea unor noi reguli, măsura 214 din fostul PNDR dispare. Locul ei este luat de măsura 10, cu submăsurile 10.1, 10.2, etc.
Angajamentele pentru agromediu sunt semnate de fermieri pentru o perioadă de 5 ani. Din fostul PNDR ar fi rămas disponibile aproximativ 100 de milioane de euro pentru a plăti restanțele pe agromediu. Ce înseamnă aceste restanțe?
Agricultorii români care au angajamente în derulare pe fosta măsură 214, de exemplu sunt în anul 3 sau 4 de angajament, au încasat subvențiile. De ce? Pentru că acești fermieri nu ar fi semnat că sunt de acord să treacă la noua măsură 10 pe agromediu, nu ar fi semnat că sunt de acord cu noile condiții și criterii impuse de noua măsură. Acești fermieri au rămas, practic, pe fosta măsură.
Există diferențe între vechea măsură și cea nouă. De exemplu, pe vechea măsură 214 pachetul 1 pajiști cu înaltă valoare naturală este plătit cu 124 euro/ha/an, la care se adaugă 58 euro/ha/an și fac în total 182 euro/ha/an. De unde provin cei 58 euro/ha/an? Din plătirea pășunatului. Ce înseamnă pășunatul? Înseamnă pachetul 2 – practici agricole tradiționale care nu putea fi încasat de către fermieri decât în combinație cu pachetul 1 – pajiști cu înaltă valoare naturală. Concret, fermierul care încheia un angajament pe pachetul 1 îl combina cu pachetul 2. Cele două pachete fiind obligatoriu accesate împreună.
Pe noua măsură 10 agromediu și climă dispare subvenția pentru pășunat. Pachetul 1 – pajiști cu înaltă valoare naturală este plătit cu aproximativ 139 euro/ha/an. Este în continuare legat de pachetul 2, dar acesta vine cu două variante noi! Și anume, pachetul 2 – practici agricole tradiționale îi oferă agricultorului bani pe hectar pentru cositul manual, aproximativ 107 euro/ha/an, și cositul mecanizat cu utilaje ușoare, aproximativ 21 euro/ha/an. Fermierul este obligat și acum să asigure o încărcătură de animale pe pășune de 1 UVM pe hectar, exact cum apare și-n fosta măsură 214, dar nu mai primește bani pentru că animalele pășunează. Primește bani doar dacă a cosit pășunea.
Agricultorii care ar fi fost de acord, anul trecut, în timpul derulării angajamentului, să treacă de la măsura 214 la măsura 10 agromediu și climă nu au încasat niciun leu din subvențiile pe agromediu în decembrie 2015, susțin surse APIA.
Ce se întâmplă cu fermierii care nu au semnat că acceptă noua măsură de agromediu din actualul PNDR? Acești fermieri ar avea posibilitatea să renunțe la angajamentele pe agromediu fără să fie penalizați. S-au schimbat regulile în timpul joculuil, adică pe durata derulării angajamentului semnat de ei, și asta îi scapă de sancțiuni.
Nu la fel se va întâmpla cu agricultorii români care au semnat că sunt de acord să aibă angajamente pe noua măsură. Presupunem că aceștia ar vrea să renunțe în 2017 la angajamente. Pot să o facă, dar există posibilitatea să fie obligați să returneze banii încasați în anii anteriori de angajament.
La mijlocul lunii decembrie 2015 erau procesate aproximativ 13.000 de cereri pentru plățile pe agromediu din cele circa 20.000 de cereri rămase pe fosta măsură 214.
Sunt cam 10.000 de cereri cu controlul administrativ efectuat și care urmează să intre pe listele de plată. Este un flux pe care trebuie să-l facem noi pentru ca fermierii să intre la plată. Mai sunt aproximativ 3.000 de cereri cu controlul administrativ efectuat. În momentul în care se instalează pe mediul de producție modulul pentru plată, APIA va putea să le vireze fermierilor banii, declara atunci Ioan Merca, șeful APIA.
(surse: APIA, PNDR 2007-2013, PNDR 2014-2020)