Identificarea fără echivoc a parcelei agricole este o sintagmă care-i înspăimântă pe fermierii români și care se află în topul neregulilor descoperite la controlul prin teledetecție. Nicolae Horumba, director general adjunct al Agenției Naționale de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) susține că această sintagmă are legătură cu…un pixel.
Pentru localizarea fără echivoc a parcelei agricole și identificarea amplasamentului și conturului acesteia se aplică o toleranță de amplasare, aferentă unei zone tampon calculată în aplicația electronică GIS, de 0,75 m. (Ordonanța 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți în agricultură) Cum procedează APIA când verifică ceea ce a declarat fermierul? Angajații APIA încarcă pe GPS desenele făcute de fermieri în sistemul IPA și merg pe teren să verifice. Le arată o abatere mai mare de 0,75 m față de ceea ce este în sistem, parcela respectivă este tăiată de la plată, de parcă fermierul nu ar fi declarat-o în cererea unică. Dar lucrurile nu se opresc aici. Fermierului i se identifică o nouă parcelă, pe coordonatele noului amplasament, și este sancționat și pentru nedeclarare.
Deci, identificarea fără echivoc a parcelei agricole îi poate aduce fermierului român o dublă sancționare. Cum explică Nicolae Horumba, director general adjunct API, identificarea fără echivoc a parcelei agricole?
Întotdeauna când faci control există o marjă de eroare, care se numește toleranță. Și acea toleranță este definită tehnic prin documentele de lucru ale Comisiei Europene și ale Centrului de Cercetare de pe lângă Comisia Europeană. Marja de 0,75 m de care sunt foarte îngroziți mulții fermieri români se referă la calitatea digitizării parcelei, la amplasarea ei fără echivoc.
Procesul de digitizare a parcelelor este un proces de măsurare. Când digitizezi o parcelă, o măsori ca să-i determini suprafața, suprafață care se preia în cererea unică de plată. Acest proces de digitizare fiind el însuși unul de măsurare, suportă și el o toleranță, iar acea toleranță e de 0,75 m. Sigur, lumea spune că 0,75 m sunt puțini. Dar această marjă de 0,75 m vine din dimensiunea pixelului de pe ortofotoplanul pe care fermierul își digitizează parcela. Adică, e vorba de un pixel de 0,5 cm la care se adaugă încă jumătate de pixel, a declarat Nicolae Horumba pentru Viața Satului.
Este pentru prima oară când este explicată astfel identifiarea fără echivoc a parcelelor agricole. Fermierii români ar trebui să depună o cerere GIS, o cerere în mediul de informații geografice spațiale, să furnizeze toate elementele necesare identificării fără echivoc a parcelelor agricole și toate specificațiile sau detaliile suplimentare, a completat directorul general adjunct APIA.