Sub aspect termic, în primele zile, perioada se va caracteriza printr-o vreme mai caldă decât în mod obişnuit, după care, spre sfârşitul intervalului, regimul termic al aerului va deveni normal, în majoritatea regiunilor agricole.
Temperatura medie diurnă a aerului va fi cuprinsă între 16...26°C, în prima parte a intervalului, valori mai ridicate cu 1...8°C, comparativ cu mediile multianuale şi 12...20°C în restul zilelor, limite apropiate de normalul perioadei.
Temperatura maximă a aerului se va situa între 19...33°C, în toată ţara.
Temperatura minimă a aerului se va încadra între 7...20°C, în aproape toate zonele de cultură, posibil mai scăzută în depresiuni.
Regimul termic mediu diurn al solului la adâncimea de 5 cm se va situa între 16...27°C, optim continuării însămânţărilor de toamnă (rapiţă, orz) şi parcurgerii primelor faze de vegetaţie, respectiv germinare şi răsărire la culturile înfiinţate până în prezent. Sub aspect pluviometric se întrevăd ploi locale, sub formă de aversă, însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, în cea mai mare parte a ţării.
Caracteristici agrometeorologice
În stratul de sol 0-20 cm/ogor, conţinutul de umiditate se va situa la valori scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și local extremă, în majoritatea regiunilor agricole. Aprovizionarea cu apă a solului se va menţine în limite satisfăcătoare în nordul Moldovei, local în nordul și nord-estul Munteniei, sudul Transilvaniei.
La nivelul întregului teritoriu agricol al ţării, în cultura neirigată de porumb se vor
menţine deficite de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, fenomenul de secetă pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv extremă, puternică și local moderată.
Starea de vegetaţie a culturilor agricole
Pe fondul menţinerii regimului termic din aer şi sol mai ridicat, precum şi a deficitelor accentuate de apă în sol, procesele de maturare la culturile agricole vor fi în continuare stânjenite, semnalându-se forţări stadiale, ştiuleţi subdimensionaţi şi boabe şiştave la porumb, fructe mici şi deshidratate, producţiile fiind reduse cantitativ. De asemenea, la culturile de toamnă înfiinţate până în prezent, pe terenurile afectate de fenomenul de secetă pedologică, ritmurile de creştere şi dezvoltare (germinare, răsărire, înfrunzire) vor fi încetinite.
Sub aspect fenologic, la floarea-soarelui se vor extinde şi chiar finaliza lucrările de recoltare, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.
Cultura de porumb va parcurge predominant maturitatea deplină (70-100%), continuându-se totodată recoltarea, la nivelul întregii ţări.
În centrul şi estul ţării, sfeclă de zahăr se va afla la îngroşarea axei hipocotile şi acumularea zahărului în rădăcină.
Cartoful va înregistra uscarea vrejilor şi maturitatea tehnologică, precum şi recoltarea, la soiurile semitardive şi tardive.
În plantaţiile pomi-viticole, la soiurile ajunse la maturitatea de consum se va continua recoltarea, iar la speciile de sezon se vor semnala coacerea fructelor/boabelor, lemnului, precum şi acumularea zahărului.
Fenologic, rapiţa şi orzul de toamnă semănate în epoca optimă se vor afla în fazele de germinare-răsărire (10-60%) şi apariţia primelor frunze(10-25%).
Recomandări de specialitate:
• Recoltarea, transportul şi depozitarea produselor agricole de sezon;
• Eliberarea terenurilor de resturile vegetale;
• Efectuarea lucrărilor de arat;
• Pregătirea patului germinativ şi însămânţarea culturilor de toamnă în epoca optimă, pe arealele agricole cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului, în stratul arabil;
• Lucrări de întreţinere la pomii fructiferi şi viţa de vie.