CINE O SĂ LE NUMERE OILE? Din aproximativ 850.000 de ferme din România, care cer subvenții la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, maxim 60.000 sunt înregistrate fiscal. Crescătorii de ovine ating cel mai mare procent, 92% din ei refuză să lucreze cu acte-n regulă, spune Emil Dumitru, liderul Federației Pro Agro. Dacă se trece la subvenția pe fermă, doar 8% din crescătorii de ovine vor încasa subvenții.
La exploatațiile de ovine, 92% sunt pe persoana fizică și doar 8% sunt înregistrate fiscal. Aici înseamnă că avem o problemă și de natură sanitar-veterinară și de mediu. Dacă tot am 90% din exploatații pe persoană fizică, am spus-o și o repet: hai, fraților, să vedem care este cauza și să găsim soluții legislative să se înregistreze fiscal și pe măsură ce se înregistrează fiscal se va capitaliza și va îndeplini toate criteriile și pe mediu și sanitar-veterinar, declară Emil Dumitru, președintele Federației Pro Agro, pentru AGROINFO.
În România, cele mai mule ferme care încasează la acest moment subvențiile agricole sunt în zona de subzistență, supraviețuiesc din subvenții, nu sunt competitive, cumpără inputuri la prețuri mari, vând produsele la prețuri mici, nu au facilități fiscale care să le încurajeze să se înregimenteze fiscal, să fie verificate și din punct de vedere sanitar-veterinar și al siguranței produsului din fermă pe care-l vând pe piață.
România are 850.000 de ferme, vedeți ce s-a întâmplat cu depunerea cererii unice de plată, din care doar 53.000 de exploatații sunt înregistrate fiscal. Dacă vom discuta de o plată pe fermă, asta înseamnă că trebuie să avem documente justificative, financiar-contabile, prin care să demonstrăm media ultimilor trei ani, tăindu-se vârfurile, cea mai mică subvenție și cea mai mare din cinci, și vom primi o sumă pe fermă.
România nu înțelege să creeze niște facilități fiscale astfel încât multe din exploatațiile agricole din zona de subzistență să se ducă într-o zonă fiscală, chiar dacă o să fie 0 taxe și impozite timp de 10 ani, după 10 ani toată facilitatea asta se va întoarce în bugetul României. Și eu cred că asta este o problemă mai mult de natură fiscală. Dacă vrem cu adevărat, ca în ăștia trei ani de zile pe care-i mai avem (până la trecerea la noua Politică Agricolă Comună n.r.) să putem să câștigăm cât mai multe exploatații agricole în zona de ferme care produc pentru piață. Dacă e să mă compar cu Polonia, unde am aproximativ 240.000 ha, cred că va trebui să luăm niște măsuri. Asta ține de Guvernul României, până la urmă, și de înțelepciunea noastră de a ne susține punctul de vedere.
Nu e nevoie să distrugem nici fermele mari, să le punem în antagonie cu fermele mici, dar este clar că avem nevoie, pe de o parte, de o finanțare direcționată către fermele mici, ca să devină competitive, pentru că o fermă mare are partidă de produs foarte mare, poate să-și negocieze prețuri competitive, pe când un fermier mic cumpără inputurile poate cu 20-30% mai scump, vinde producția la un preț mai mic față de o fermă mare, declară Emil Florian Dumitru, președintele Federației Pro Agro.
Din 2019, România va deține președinția Consiliului Europei și vom avea un cuvânt de spus în felul în care va arăta politica agricolă comună după 2020, cum se vor acorda subvențiile pentru fermieri, care va fi cuantumul acestor plăți directe, etc.
Președinția Consiliului din 2019 va prinde România într-o situație în care în țara noastră se va decide cum va arăta noua politică agricolă comună. Și atunci, dacă vom ști să ne unim toți eforturile, să lăsăm orgoliile deoparte, să încercăm să ne susținem specificitatea agriculturii României, cu siguranță România nu va mai primi subvențiile pe date statistice, cum s-a întâmplat în trecut, și nu va mai avea una dintre cele mai mici subvenții din Europa, este convins Dumitru.